SALON MUZICAL CONSACRAT SĂRBĂTORII MUZICII ANULUI LIMBILOR EUROPENE

    La 21 iunie, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova are loc un spectacol dedicat Zilei Muzicii Europene. Salonul Muzical este organizat de Secția „Audiovideoteca”, din cadrul instituției în parteneriat cu Ministerul Educației, Culturii și Cercetării; Comisia Națională a Republicii Moldova pentru UNESCO; Asociația Profesorilor de Limbă Franceză și Colegiul Național de Comerț al Academiei de Studii Economice a Moldovei.

     În cadrul manifestării,  a avut loc un concert cu genericul „Cântecul este unicul ambasador care nu are nevoie de translator” cu participarea  laureaților Festivalului-Concurs Național al cântecului francofon „Chantons, amis!”, ediția a XV-a.

   

    
    Festivalul-concurs național al cântecului francofon „Chantons, amis!” este o posibilitate de lansare pentru mai mulți interpreți. De aici și-au început cariera artistică interpretele Ana Cernicova, Natalia Tanasiciuc, Tatiana Heghea, Eva Timuș, Ana Munteanu ș.a.

    În candrul Salonului Muzical, au evoluat laureații ediției din acest an a festivalului.

   Festivalul-Concurs Național al Cântecului Francofon „Chantons, amis!” a fost lansat în 2004.

Imagine și organizare: Mariana Cocieru.

CHARLES GOUNOD - 200 DE ANI DE LA NAȘTERE

Charles Gounod (n. 17 iunie 1818, Paris – d. 18 octombrie), compozitor francez, devenit celebru datorită operei sale Faust.

    Primele sale cunoștințe muzicale le-a primit de la mama sa, o pianistă înzestrată, urmând apoi cursurile Conservatorului din Paris avându-i ca profesori pe Fromental Halevy și Pierre Zimmerman. În anul 1839 este distins cu „Premiul Romei” (Prix de Rome) și petrece 3 ani de studii în străinătate, în special la Roma, unde studiază muzica veche religioasă a lui Palestrina. Întors la Paris, este pe punctul de a deveni preot dar, în contact cu muzica lui Robert Schumann și Hector Berlioz își descoperă adevărata vocație și se îndreaptă către creația de operă.

    Primele lucrări dramaturgice sunt operele „Sapho“ (1851), "Călugărița însângerată" (1854) și "Medic fără voie" (operă comică - 1858), care (toate trei) nu au avut succes. În schimb, urmatoarea operă, "Faust", l-a consacrat și l-a situat în rândul compozitorilor celebri. Dintre creațiile ulterioare, numai "Romeo si Julieta" (1867) a rămas în repertoriul permanent universal. În anul 1854 termină de scris Missa Solemna cunoscuta și sub numele de Missa Sfintei Cecilia.

    Charles Gounod a mai compus numeroase lucrări vocale, instrumentale și simfonice, precum și compoziții religioase, fiind și un scriitor talentat (studiu de muzicologie asupra operei „Don Giovanni" de Wolfgang Amadeus Mozart și cartea autobiografică "Memoriile unui artist").

     Dintre lucrările sale vocale se remarcă geniala compoziție „Ave Maria”, o melodie suavă, suprapusă primului Preludiu din "Clavecinul bine temperat" de Johann Sebastian Bach.

 

IULIA ȚIBULSCHI - 85 DE ANI DE LA NAȘTERE

     Iulia Țibulschi s-a născut pe 15 iunie 1933, Leova, Basarabia. Este o compozitoare, interpretă, redactoare muzicală, muzicolog și profesoară universitară din Republica Moldova.

     Fiica unui muzician cunoscut din Leova, a absolvit școala muzicală din Chișinău (1954), apoi Facultatea de Teorie și compoziție la Conservatorul din Leningrad (1960). Cercetează elementele folclorice în creațiile lui Frédéric Chopin și Karol Szymanowski.

    Printre profesori, care au determinat calea ulterioară de creație a Iuliei Țibulschi au fost Vadim Nicolaevici Salmanov (orchestrație, compoziție), Alla Petrovna Maslacoveț (o elevă a Mariei Iudina, pian), Teodosiu Antonovici Rubțov (folclor), Alexandr Naumovici Doljanskii (polifonie).

În anii 1960–1974, predă istoria și teoria muzicii la conservatorul din Chișinău (Institutul de arte "G. Musicescu"). În anii 1974–1977, colaborator științific la Secția de Etnografie și Arte la Academia de Științe a RSS Moldovenești. În anii 1977–1988, redactor muzical la editură "Literatura artistică".

În prezent se află cu traiul la Nürnberg, Germania. 

     Iulia Ţibulschi, muzicolog şi compozitoare. S-a născut la 15 iunie 1933 la Leova. Şi-a făcut studiile la Şcola Medie de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău (1950-1954). Urmează studiile la Conservatorul N. A. Rimski-Korsakov din Leningrad (1955-1960) cu Vadim N. Salmanov (teorie). Este conferenţiar la Institutul de Arte G. Musicescu din Chişinău; colaborator ştiinţific la Secţia Studiul Artelor şi Etnografie a Academiei de Ştiinţe din Moldova (1974-1977); redactor muzical la editura Literatura Artistică, ulterior Hyperion (1977-1991). A publicat culegeri de cântece: Clopoţei (1978), Stea, stea-logostea (1984), Ramule-neamule (1988), unele în colaborare cu poetul Grigore Vieru. Semnează cronici muzicale, articole în cărţi, culegeri, reviste, ziare: Cultura, Chişinău, Gazeta de seară, Literatura şi Arta, etc. A compus cicluri vocale pentru copii: Soare, soare (1972), Cele patru anotimpuri (1976);  prelucrări de cântece populare moldoveneşti: Primăvara, Cucuşor cu pana sură, Hora, Fa Mariţă, etc; pentru cor mixt a capella Unde creşte-un pom de glie (1982). Autoarea de emisiuni radiofonice şi de televiziune. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (1977). Premiul Ministerului Învăţământului (1986); Maestru emerit al Artei din Republica Moldova (1992).

Decorații și titluri

• Membru al Uniunii Compozitorilor a URSS (1977);
• Premiul "N. K. Krupskaia” de la Ministerul de Învățământ al RSS Moldovenești;
• Titlul de Maestru Emerit în Artă din Republica Moldova (1992);
• Premiul de la UNESCO pentru cea mai bună compoziție pentru cor mixt ("Cântec de leagăn") (1995).

Bibliografia

1. Soare, soare, frățioare!: Cântece pentru cei mici / Grigore Vieru; Alcăt. E. Macaleț; Muz.: Iu. Țibulschi. — Chișinău: Cartea moldovenească, 1973. — 115 p.: n.
2. La poiană: «Zvon de frunză verde...»: Cântec pentru copii: [Pentru două voci și pian] / Muz.: Iu. Țibulschi; Author versuri: A. Blanovschi. — Chișinău: Timpul, 1973. — 4 p.
3. Greerașul-lăutar: «Greerașul a cântat...»: Cântec pentru copii: [Pentru voce și pian] / Muz.: Iu. Țibulschi; Author versuri: Grigore Vieru. — Chișinău: Timpul, 1973. — 4 p.
4. Cîntece din bătrîni / Alcăt. Iu. Țibulschi; Il. de I. Cîrmu. — Chișinău: Literatura artistică, 1983. — 99 p., il.
5. Cine crede: [Сuleg. de interviuri, publicistică, poezii, melodii pe versurile aut.] / Grigore Vieru; Alcăt. Iu. Țibulschi; Prez. graf. de A. Macovei. — Chișinău: Literatura artistică, 1989. — 396 p.: n.
6. Albinuța: [Сartea preșcolarului] / Grigore Vieru; Des. de L. Sainciuc; Selecț. și îngrij. text. muz. Iu. Țibulschi. — Chișinău: Hyperion, 1991. — 176 p.: il. color., n.
7. Cîntînd cu iubire: [Culeg. de cîntece] / Iulia Țibulschi, Grigore Vieru; Prez. graf. Iaroslav Iliinîc. — Chișinău: Hyperion, 1996. — 86, [1] p.
8. Dragă mi-i și mult mi-i drag: [Cântece populare] / Alcăt. Iu. Țibulschi; Il. de I. Cîrmu. — Chișinău: Litera, 1998. — 88 p.: n.
9. Цибульская Ю. Кароль Шимановский и музыкальный фольклор Подгалья // Кароль Шимановский: воспоминания, статьи, публикации: [Сборник] / Ред., сост. И. И. Никольской, Ю. В. Крейниной. — М.: Советский композитор, 1984. — С. 188–203.
   

 

ANGELA PĂDURARU - „PRIVEGHETOAREA DE LA NEMȚENI”

      

     Angela Păduraru - interpretă de muzică populară. S-a născut la 6 iunie 1938, în satul Nemțeni,  raionul Hâncești. Nu a avut studii muzicale speciale, fiind un autodidact. Aceasta nu a împiedicat-o să activeze ca coristă în Capela corală „Doina” (1961-1962); solistă în ansamblul Filarmonicii din Chișinău (1962-1963); solistă a Orchestrei de Muzică Populară „Folclor”  a Radioteleviziunii din Chișinău (1971-1984); coristă în Capela camerală a Radioteleviziunii din Chișinău (1984-1985).

     Angela Păduraru a fost o promotoare a folclorului autentic, a interpretat romanțe, un gen deosebit de complex, lăsând în fondul de aur al Radioteleviziunii circa 200 de piese.

     Repertoriul artistei includea piese inedite „Trandafiri și doi bujori", „Dor mi-i puiule de tine", „Ora despărțirii", „Mierlița când e bolnavă", „Te văzui neicuță-n poartă", „Are mama opt feciori", „Mamă eu te las cu drag", „Pasăre cu pene lungi", „Dacă vântul te alină", „Zi-i bade, cu fluierul", „Vale, vale și iar vale" ș.a.

     A colaborat cu V. Vilinciuc, I. Bratu, D Blajinu, S, Baranovschi, S. Creţu, V. Iovu, S. Cuciuc, I. Bas, V. Cojocaru, T. Negară etc. În 1976 Angelei Păduraru i se conferă titlul de artistă emerită din Republica Moldova.

     Angela Păduraru a decedat la 26 iulie 1995, fiind înmormântată la Cimitirul Central din Chişinău.

    La Nemțeni, satul de baștină al Angelei Păduraru, este instalat un bust dedicat interpretei și este organizat anual Festivalul „Angela Păduraru".

     În sectorul Buiucani al capitalei se află strada Angela Păduraru.

     La 2 august 2013, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la nașterea interpretei, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea acesteia.