PE PUNTE DE CÂNTEC SPRE UNIRE

Monografie de Eugen Mamot

            Monografia Pe punte de cântec spre Unire, semnată de Eugen Mamot, include un şir de articole despre turneele întreprinse de către domnia sa împreună cu formaţia corală Lia Ciocârlia de la Palatul Copiilor din Chişinău (actualmente, Centrul Republican pentru copii şi tineret Artico) în România în perioada anilor 1990-2006, cât şi unele deplasări de creaţie ale compozitorului, realizate în România până în momentul de faţă.

            În lucrare sunt inserate 51 articole, repartizate în trei compartimente, respectiv, în primul compartiment sunt 17 articole, în al doilea – 29 articole, iar cel de-al treilea compartiment conţine Anexele, unde sunt prezentate evoluările publice ale formaţiei corale Lia-Ciocârlia în cadrul turneelor, inclusiv, participările la serviciul liturgic divin, lista repertoriului interpretat de formaţie de-a lungul timpului, participările la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, înregistrările audio şi TV, lista publicaţiilor, ieşite de sub pana maestrului Eugen Mamot şi, desigur, un şir de articole, selectate din presa românească de pe ambele maluri ale Prutului despre turneele şi apariţiile publice ale Liei-Ciocârliei şi a lui Eugen Mamot în România.

            Trebuie să menţionez că în paginile monografiei sunt reflectate, pe larg, cele mai relevante colaborări cu personalităţi remarcabile, care s-au dezvoltat în timp şi au avut un rol covârşitorîn procesul deafirmare a coralei chişinăuiene în România. Printre aceşti oameni de bună credinţă, care au contribuit la lansarea Liei-Ciocârliei în România, în speţă, în Oradea,a fost domnul Dumitru Demian, o personalitate notorie, care,mulţi ani la rând, a depus efort, mai rar întâlnit în zilele noastre, ca să găzduiască faimoasa corală şi să organizeze evenimente artistice cu participarea acesteia în Oradea, dar şi în unele localităţi din vecinătate. Această prietenie veritabilă, închegată între familiile Demian şi Mamot, continuă până astăzi.

            De asemenea, cu lux de amănunte, sunt reflectate întâlnirile şi cu alte personalităţi din România, care au contribuit esenţial lapromovarea imaginiiLiei-Ciocârliei în România. Printre aceştia îi regăsim pe: Ioan Groza, Nicolae Igna, Jean Lupu (dirijorul corului de copii Simbol din Bucureşti), preotul Gheorghe Nemeş de la Biserica Albastră din Oradea, preotul Liviu Pop(plecat în lumea celor drepţi) ş. a., cărora domnul Eugen Mamot le mulţumeşte cu prisosinţă.

            Articole aparte sunt dedicate turneelor Liei-Ciocârliei întreprinse la Bucureşti, Iaşi, Fălticeni, Năvodari, la Palatul Cotroceni ş. a. După cum s-a exprimat maestrul într-un interviu, realizat de subsemnata, „aceste turnee, trăite împreună cu formaţia corala Lia-Ciocârlia, şi fiecare întâlnire cu o personalitate din România, a lăsat o impresie vie în sufletul nostru”.

            Unele dintre aceste întâlniri au fost emblematice şi sunt elucidate, generos, în paginile monografiei. În unul din pelerinajele la mănăstirile Moldovei şi a Bucovinei, l-au întâlnit pe Regele Mihai, căruia Lia-Ciocârlia i-a cântat Imnuri de Slavă, iar dirijorul Eugen Mamot, în semn de aleasă preţuire, a dirijat cu faţa la rege şi cu spatele la cor. Această întâlnire a rămas în sufletul tuturor copiilor, pentru că Regele Mihai, s-a apropiat de copii, a dat mâna, i-a netezit pe umeri şi a vorbit cu ei într-o limbă românească curată.

            Alte întâlniri memorabile s-au produs atunci, când au fost invitaţi la Palatul Cotroceni de către Emil Constantinescu (Preşedinte al României), la Patriarhia Română de către Preafericitul Teoctist sau la Biserica Regală din Paris.

În Anexe, după cum am menţionat mai sus, sunt expuse mai multe liste cu conţinut diferit. Una dintre ele este lista prezentărilor publice în timpul turneelor dinRomânia în perioada 1992-2018 (137 de evoluări/recitaluri), susţinute atât de Lia-Ciocârlia, cât şi concertelede autor ale compozitorului Eugen Mamot.

            De asemenea, este prezentată lista repertoriului corului de performanţă Lia-Ciocârlia, interpretat în turneele din România sub bagheta dirijorului Eugen Mamot. Repertoriul este clasificat pe genuri, după cum urmează:

§  Muzică religioasă şi colinde – 45 creaţii;

§  Muzică patriotică şi romanţe – 32 creaţii;

§  Creaţii de compozitori români (de pe ambele maluri ale Prutului) şi prelucrări folclorice – 44 creaţii;

§  Creaţii de muzică clasică universală – 13 creaţii, printre care oratoriul Gloria de Antonio Vivaldi (integral, 12 părţi), cantata Stabat mater de Giovanni Battista Pergolesi (integral, 14 părţi) şi cantata Carmina Burana de Carl Orff (doar 5 părţi).

În continuare, este expusă lista turneelor formaţiei corale Lia-Ciocârlia şi a dirijorului Eugen Mamot, întreprinse în perioada 1990-2006, inclusiv, în România (56 de turnee). De asemenea,este prezentată lista înregistrărilor audio şi TV, efectuate în studiourile Radioteleviziunii Naţionale – 42 la număr, participările la concursuri corale naţionale şi internaţionale (1990-2006) – 35 de participări şi lista Culegerilor de cântece, manuale, monografii şi albume de repertoriu, semnate de Eugen Mamot – 24 la număr.

Monografia Pe punte de cântec spre Unire de Eugen Mamot este o lucrare de referinţă pentru istoria artei corale din Republica Moldova, pentru cultura muzicală de pe ambele maluri ale Prutului şi se înscrie, cum nu se poate mai bine, în contextul evenimentelor legate de marcarea Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria-mamă.

Emilia MORARU,

conferenţiar universitar,

doctor în studiul artelor,

Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice