Biblioteca Naţională a RM deţine o colecţie muzicală unică, constituită din documente multimedia şi înregistrări sonore pe diferite suporturi, partituri muzicale, cărţi şi ediţii periodice dedicate muzicii.
Acest blog este editat de către echipa Adiovideotecii Naţionale.
Aici sunt raportate cele mai recente ştiri despre colectiile noastre de muzică şi despre serviciile conexe: achiziţii noi, proiecte noi în care suntem implicaţi, evenimente şi activităţi ce au loc.
Mihail Munteanu s-a
născut la 15 august 1943
în satul Criva,
raionul Edineţ. A absolvit Institutul de Arte din Chișinău în anul
1971. Tenorul Mihai Munteanu a debutat la Opera Naţională în anul 1972. În anii 1977-1978 şi-a
perfecţionat măiestria vocală la teatrul „La Scala” din Milano, Italia.
În anii 1996-1997 Mihail Munteanu a fost director general la
Teatrul Naţional de Operă şi Balet din oraşul Chișinău, şeful catedrei „Canto Academic” la Academia de Muzică,
Teatru şi Arte Plastice din Chișinău. Mihai Munteanu este preşedinte al
juriului la festivalurile „Crizantema de Argint” şi „Două inimi gemene”.
Mihai Munteanu este artist al
Poporului din RSSM (1980) şi URSS (1986), Laureat al Premiului de Stat (1988),
Cavaler al Ordinului Republicii (1993), Preşedinte al Centrului de Susţinere şi
Dezvoltare a Culturii, deținătorul Ordinului „Meritul Cultural" în grad de
Cavaler, categoria D „Arta Spectacolului" (2016, România).
Ion Aldea-Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, în orașul Leova din Republica Moldova. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada sovietică a fost nevoit să se retragă din biserică. Mama sa, Maria Aldea, a fost moașă. Ion a fost cel mai mic dintre cei trei copii din familie, ceilalți doi frați fiind Adrian și Petre. Câțiva ani, tatăl său a fost solist în Capela corală Doina, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, se întoarce acasă, în Leova,
unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii Moldovenești Nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit
dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care
avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de
cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele său, Petre Teodorovici,
devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion
a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai
zece ani, Ion a rămas fără tată.
În 1961 mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică Eugeniu Coca (astăzi Liceul de Muzică Ciprian Porumbescu), unde Ion studiază clarinetul, până în 1969, când se înscrie la Școala Medie de Muzică din Tiraspol, unde studiază saxafonul și pe care o absolvește în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie, RSS Ucraineană; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de
jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul
emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici.
Din 1975 și până în 1981, devine student la Facultatea de Compoziție și Pedagogie a Conservatorului G. Musicescu din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară Contemporanul condusă de compozitorul Mihai Dolgan.
Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot
în acești ani, lansează piesa Seară albastră, a cărei paternitate a
fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici,
cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această
piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.
În 1981 Ion se căsătorește cu Doina Marin. La 5 august 1982 se naște fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici. Tot pe atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Din 1981 până în 1988 Ion este student la Conservatorul Gavriil Musicescu din Chișinău, Facultatea Compoziție.
În perioada 1982-1992 își desfășoară activitatea interpretativă și creatoare în duet cu soția sa. Fiind respins la Radio și Televiziune,
Ion ia chitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere
satele Moldovei. În anul 1986 înființează formația Telefon, apoi DIATE. În 1987 activează la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. În 1989 i se conferă titlul onorific Artist Emerit din Moldova. A scris
muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru
spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.
Împreună cu soția sa a militat pentru reunirea Basarabiei cu România.
A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și
Doina Aldea-Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română și Eminescu.
La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: "Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre".
În noaptea de 29/30 octombrie 1992, soții Ion și Doina
Aldea-Teodorovici se sting din viață. Moartea celor doi a fost percepută la data
respectivă ca o tragedie națională.
Opera
Ion Aldea-Teodorovici a scris peste 300 de cântece patriotice, lirice, și pentru copii.
Discografie
Albumul Clopotul Învierii
Maluri de Prut
Suveranitate
Eminescu,
Trei Culori
Bucurați-vă prieteni
Iartă-mă
Limba română
Pentru ea (Lacrima limbii noastre)
Sărut femeie mâna ta (Sfântă ni-i casa)
Reaprindeți candela...
Focul din vatră
Imensitate
Clopotul Învierii
Răsai
Două lacrimi gemene
Indiferența
Tu cauți o inimă simplă
Un nume pe zapadă
Floare dulce de tei
O serenadă
Albumul Două vieți și o dragoste
Balada familială
Fuga
Don Juan
Copilul din leagăn
La restaurant
Bucurați-vă
Comment ca va
Nu te-ai priceput
Carnaval
Pace lumii
Ia-mă cu tine
Hai, hai
Spuneți-mi vă rog
Ninge
Ce farmece
Vârsta dragostei
Un telefon
Spectatorii
O umbrelă
Muzică pentru filme
Iona
Disidentul
Ce te legeni, codrule
Piese de teatru
Aventurile celor 4 gemeni - regia lui Victor Ignat la Teatrul Luceafărul din Chișinău
Fântână Anghelinei - dram. A. Burac, Teatrul găgăuz din Ciadâr-Lunga
Dragă, consăteanule - dram. Gh. Malarciuc
Abecedarul - dram. D. Matcovschi, în regia lui Veniamin Apostol, Teatrul Național A.S. Puskin
Tata - dram. D. Matcovschi, în regia lui Veniamin Apostol, Teatrul Național A.S. Puskin
Pomul vieții - dram. D. Matcovschi, în regia lui Veniamin Apostol, Teatrul Național A.S. Puskin
Casa Nebunului de Tudor Popescu, în regia lui Victor Ignat, Teatrul B.P. Hasdeudin Cahul
A scris muzică instrumentală, Rapsodie; variații pentru pian, cvintet pentru coarde.