PE PUNTE DE CÂNTEC SPRE UNIRE

Monografie de Eugen Mamot

            Monografia Pe punte de cântec spre Unire, semnată de Eugen Mamot, include un şir de articole despre turneele întreprinse de către domnia sa împreună cu formaţia corală Lia Ciocârlia de la Palatul Copiilor din Chişinău (actualmente, Centrul Republican pentru copii şi tineret Artico) în România în perioada anilor 1990-2006, cât şi unele deplasări de creaţie ale compozitorului, realizate în România până în momentul de faţă.

            În lucrare sunt inserate 51 articole, repartizate în trei compartimente, respectiv, în primul compartiment sunt 17 articole, în al doilea – 29 articole, iar cel de-al treilea compartiment conţine Anexele, unde sunt prezentate evoluările publice ale formaţiei corale Lia-Ciocârlia în cadrul turneelor, inclusiv, participările la serviciul liturgic divin, lista repertoriului interpretat de formaţie de-a lungul timpului, participările la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, înregistrările audio şi TV, lista publicaţiilor, ieşite de sub pana maestrului Eugen Mamot şi, desigur, un şir de articole, selectate din presa românească de pe ambele maluri ale Prutului despre turneele şi apariţiile publice ale Liei-Ciocârliei şi a lui Eugen Mamot în România.

            Trebuie să menţionez că în paginile monografiei sunt reflectate, pe larg, cele mai relevante colaborări cu personalităţi remarcabile, care s-au dezvoltat în timp şi au avut un rol covârşitorîn procesul deafirmare a coralei chişinăuiene în România. Printre aceşti oameni de bună credinţă, care au contribuit la lansarea Liei-Ciocârliei în România, în speţă, în Oradea,a fost domnul Dumitru Demian, o personalitate notorie, care,mulţi ani la rând, a depus efort, mai rar întâlnit în zilele noastre, ca să găzduiască faimoasa corală şi să organizeze evenimente artistice cu participarea acesteia în Oradea, dar şi în unele localităţi din vecinătate. Această prietenie veritabilă, închegată între familiile Demian şi Mamot, continuă până astăzi.

            De asemenea, cu lux de amănunte, sunt reflectate întâlnirile şi cu alte personalităţi din România, care au contribuit esenţial lapromovarea imaginiiLiei-Ciocârliei în România. Printre aceştia îi regăsim pe: Ioan Groza, Nicolae Igna, Jean Lupu (dirijorul corului de copii Simbol din Bucureşti), preotul Gheorghe Nemeş de la Biserica Albastră din Oradea, preotul Liviu Pop(plecat în lumea celor drepţi) ş. a., cărora domnul Eugen Mamot le mulţumeşte cu prisosinţă.

            Articole aparte sunt dedicate turneelor Liei-Ciocârliei întreprinse la Bucureşti, Iaşi, Fălticeni, Năvodari, la Palatul Cotroceni ş. a. După cum s-a exprimat maestrul într-un interviu, realizat de subsemnata, „aceste turnee, trăite împreună cu formaţia corala Lia-Ciocârlia, şi fiecare întâlnire cu o personalitate din România, a lăsat o impresie vie în sufletul nostru”.

            Unele dintre aceste întâlniri au fost emblematice şi sunt elucidate, generos, în paginile monografiei. În unul din pelerinajele la mănăstirile Moldovei şi a Bucovinei, l-au întâlnit pe Regele Mihai, căruia Lia-Ciocârlia i-a cântat Imnuri de Slavă, iar dirijorul Eugen Mamot, în semn de aleasă preţuire, a dirijat cu faţa la rege şi cu spatele la cor. Această întâlnire a rămas în sufletul tuturor copiilor, pentru că Regele Mihai, s-a apropiat de copii, a dat mâna, i-a netezit pe umeri şi a vorbit cu ei într-o limbă românească curată.

            Alte întâlniri memorabile s-au produs atunci, când au fost invitaţi la Palatul Cotroceni de către Emil Constantinescu (Preşedinte al României), la Patriarhia Română de către Preafericitul Teoctist sau la Biserica Regală din Paris.

În Anexe, după cum am menţionat mai sus, sunt expuse mai multe liste cu conţinut diferit. Una dintre ele este lista prezentărilor publice în timpul turneelor dinRomânia în perioada 1992-2018 (137 de evoluări/recitaluri), susţinute atât de Lia-Ciocârlia, cât şi concertelede autor ale compozitorului Eugen Mamot.

            De asemenea, este prezentată lista repertoriului corului de performanţă Lia-Ciocârlia, interpretat în turneele din România sub bagheta dirijorului Eugen Mamot. Repertoriul este clasificat pe genuri, după cum urmează:

§  Muzică religioasă şi colinde – 45 creaţii;

§  Muzică patriotică şi romanţe – 32 creaţii;

§  Creaţii de compozitori români (de pe ambele maluri ale Prutului) şi prelucrări folclorice – 44 creaţii;

§  Creaţii de muzică clasică universală – 13 creaţii, printre care oratoriul Gloria de Antonio Vivaldi (integral, 12 părţi), cantata Stabat mater de Giovanni Battista Pergolesi (integral, 14 părţi) şi cantata Carmina Burana de Carl Orff (doar 5 părţi).

În continuare, este expusă lista turneelor formaţiei corale Lia-Ciocârlia şi a dirijorului Eugen Mamot, întreprinse în perioada 1990-2006, inclusiv, în România (56 de turnee). De asemenea,este prezentată lista înregistrărilor audio şi TV, efectuate în studiourile Radioteleviziunii Naţionale – 42 la număr, participările la concursuri corale naţionale şi internaţionale (1990-2006) – 35 de participări şi lista Culegerilor de cântece, manuale, monografii şi albume de repertoriu, semnate de Eugen Mamot – 24 la număr.

Monografia Pe punte de cântec spre Unire de Eugen Mamot este o lucrare de referinţă pentru istoria artei corale din Republica Moldova, pentru cultura muzicală de pe ambele maluri ale Prutului şi se înscrie, cum nu se poate mai bine, în contextul evenimentelor legate de marcarea Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria-mamă.

Emilia MORARU,

conferenţiar universitar,

doctor în studiul artelor,

Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice

           

            

TENORUL MIHAIL MUNTEANU - 75 ANI DE LA NAȘTERE

Mihail Munteanu s-a născut la 15 august 1943 în satul Criva, raionul Edineţ. A absolvit Institutul de Arte  din Chișinău în anul 1971. Tenorul Mihai Munteanu a debutat la Opera Naţională în anul 1972. În anii 1977-1978 şi-a perfecţionat măiestria vocală la teatrul „La Scala” din Milano, Italia.

În anii 1996-1997 Mihail Munteanu a fost director general la Teatrul Naţional de Operă şi Balet din oraşul Chișinău, şeful catedrei „Canto Academic” la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău. Mihai Munteanu este preşedinte al juriului la festivalurile „Crizantema de Argint” şi „Două inimi gemene”.

Mihai Munteanu este artist al Poporului din RSSM (1980) şi URSS (1986), Laureat al Premiului de Stat (1988), Cavaler al Ordinului Republicii (1993), Preşedinte al Centrului de Susţinere şi Dezvoltare a Culturii, deținătorul Ordinului „Meritul Cultural" în grad de Cavaler, categoria D „Arta Spectacolului" (2016, România).

Mihail Munteanu - INTERPRET:

Romanța fiului rătăcitor.

Angelina Korjan & Mihai Munteanu - Traieste-ți visul.

Panis angelicus.

Linkuri utile:

https://bibliomusic.wordpress.com/2013/08/15/munteanu-mihai-cintaret-2/

http://arhiva.vipmagazin.md/profil/Mihai_Munteanu._Cel_mai_bun_Canio_al_Europei/

https://www.prime.md/ro/o-viata-dedicata-operei---mihai-munteanu-o-carte-despre-un-mare-talent-al-neamului_14666.html

https://www.bncreanga.md/pdf/mihail%20munteanu.pdf

DIN COLECȚIA BIBLIOTECII NAȚIONALE: ANASTASIA LAZARIUC - 65 ANI DE LA NAȘTERE

ANASTASIA LAZARIUC - UN NUME AL PATRIMONIULUI NAȚIONAL

         Anastasia Lazariuc este una dintre cele mai îndrăgite interprete din Republica Moldova și posesoarea uneia dintre cele mai bune voci din spațiul românesc. Interpreta face parte din Generația de Aur a estradei basarabene. A colaborat cu cei mai talentați compozitori, poeți și textieri ca Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Petre Teodorovici, Eugen Doga, Ion Aldea-Teodorovici, Constantin Rusnac, Daria Radu, Anatol Dumitraș ș.a.  De câteva decenii, Anastasia Lazariuc se bucură de simpatia a mii de fani, de diferite vârste, care la spectacolele artistei fredonează împreună melodiile. Majoritatea pieselor lansate de interpretă sunt și astăzi solicitate la posturile de radio și TV.

         Anastasia Lazariuc s-a născut la 6 iulie, 1953, în comuna Băcioi, municipiul Chișinău. A fost mezina în familia cu șase copii. Mama artistei aparținea locului, era basarabeancă de generații. Tatăl Anastasiei, Vasile, a venit pe aceste meleaguri din Ardeal, din Oradea Mare.

         Talentul îl moștenește de la mama ei, nu se mai sătura să o asculte atunci când aceasta cânta.

         Nu împlinise nici 14 ani când, în urma unei operații, îi moare tatăl. Mama, dar și toți cei șase copii au suferict foarte mult. Ceilalți frați ai Anastasiei erau deja căsătoriți, mezina rămânând singurul sprijin al mamei. Durerea le apropie și mai mult. În copilărie a învățat că prin muncă poți urni munții din loc, că orice greutate  trebuie depășită. Chiar dacă e o fire delicată și sensibilă, are o forță interioară de necontestat. Știe să treacă peste orice obstacol ce-i apare în cale, să înfrunte greutățile, să găsească soluții.

      Primii pași spre celebritate tot la școală i-a făcut. Visa să devină cântăreață, dar credea că acest vis e de neatins. Acasă nu s-a destăinuit nimănui că vrea să cânte. Când rămânea singură, își slobozea vocea și în aceeași clipă totul în jur prindea alte contururi, toate mergeau altfel. Era prin clasa a șaptea, când la școala din Băcioi a venit un student de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, Valentin Ciobanu, care a încurajat-o să facă ceea ce-i place. De aici a început totul – festivaluri raionale, serate, competiții între școli.

         După clasa a VIII-a a depus actele la „Ștefan Neaga”, da n-a fost înmatriculată. După clasa a X-a susține examenele de înmatriculare la Politehnică, însă pică un examen. Depune acctele la Universitatea de Stat, la Bibliografie, unde a rămas doar pentru un an, pentru că nu-i plăcea.

A urmat Școala Muzicală „Ștefan Neaga” din Chișinău, secția dirijat–coral. În 1982 a absolvit Institutul de Arte din Chișinău "Gavriil Musicescu", facultatea Regie.

S-a lansat cu piesele lui Ion Aldea-Teodorovici: "Până la lacrimi mi-e dragă viața", "Seară albastră", "Fuga, fuga". În anul 1972, devine solista formației „Sonor” cu care efectuează turnee prin Uniunea Sovietică, dar și în spațiul internațional. În anul 1973, câștigă premiul al II-lea la Festivalul Cântecului de la  Liepajā, Lituania. În anul 1975 este angajată pentru doi ani ca solistă la Filarmonica din Cernăuți, înlocuind-o pe cântăreața Sofia Rotaru. În anul 1977, devine solista orchestrei Radiodifuziunii din Chișinău.

Anastasia Lazariuc susține turnee în Statele Unite, India, Cambodgia, Belgia, Germania, ș.a. Colaborează frecvent cu Televiziunea din Moscova și înregistrează melodii pentru casa de discuri „Melodia ”. În anul 1982, primeșe titlul de Artistă Emerită a Republicii Moldova.

În anul 1989, cu ocazia unui spectacol dedicat lui Eugen Doga de la Chișinău, Anastasia face cunoștință cu o echipă artistică din România și astfel se naște ideea unor turnee comune. Din echipa respectivă făceau parte Alexandru Arșinel, Mihai Constantinescu, Anda Călugăreanu. Este momentul în care Anastasia Lazariuc începe colaborarea cu Mihai Constantinescu. Cu acesta va face turnee în toată Republica Moldava și România, fiind acompaniați de trupa Anastasiei. În luna octombrie 1989, Anastasia Lazariuc cântă pentru prima oară în România. În anul 1990, susține un recital la Festivalul Național de Muzică Ușoară  Mamaia. În anul 1992, Anastasia Lazariuc se stabilește în România unde devine cunoscută mai ales pentru duetele cu Mihai Constantinescu, cu care a avut și o idilă în acea perioadă. În mai 2014, Anastasia Lazariuc a lansat două albume cu 40 cele mai bune piese ale sale, CD-urile fiind încadrate într-o carte ce conține biografia interpretei.

În prezent, Anastasia susține spectacole cu sau fără invitați, fiind solicitată în special la evenimente private.

Anastasia Lazariuc consideră cea mai mare realizare a ei sunt cei doi copii, Andrei și Ileana, pe care i-a crescut și educat cu mare grijă, și pe care îi iubește mai mult decât orice. Are patru nepoți, Andrei are două fetițe, iar Ileana doi băieți. Copii i-au sugerat în glumă mamei să renunțe la muzică pentru a fi mai mult timp alături de ei, dar Anastasia nu-și imaginează viața fără scenă. Ea crede cu tărie, că atunci când se va opri de cântat, viața își va înceteni subit ritmul.

Albume lansate:

• 1983 – „Primăvara”
• 1985 – „Cred în dragoste”
• 1987 – „Ochii mei”
• 1991 – „La est și la vest de Prut” (împreună cu Mihai Constantinescu)
• 1993 – „Adio tristețe” (împreună cu Mihai Constantinescu)
• 1994 – „Maria” (împreună cu Mihai Constantinescu)
• 1995 – „Anastasia”, disc single
• 1997 – „Cine poate ști”
• 2000 – „Cu tine”
• 2003 – „Destin”
• 2007 – „Sinceritate”
• 2010 - „Dor de mama"
• 2011 - "Nostalgie"