PAŞTELE - SĂRBĂTOAREA LUMINII

Considerat cea mai mare sărbătoare creştină, Paştele este celebrarea Învierii lui Iisus Hristos, întemeietorul religiei creştine, născut la Betleem, din Fecioara Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan şi prezentat mulţimii drept Mesia, Hristos şi-a ales 12 ucenici şi, vreme de trei ani, şi-a predicat învăţătura în Galileea şi în Iudeea. S-a întors apoi în Ierusalim, unde a trebuit să înfrunte mânia fariseilor şi a mai marilor preoţilor, care îi contestau dumnezeirea. Fiind tradat de Iuda, Hristos a fost adus la judecată în faţa lui Caiafa (mare preot iudeu) şi a Sinedriului, care L-au condamnat la moarte pentru blasfemia de a-şi fi spus Fiul lui Dumnezeu. A fost răstignit pe vârful colinei Golgota, între doi tâlhari, după ce şi-a cărat crucea în spate. Înmormântat, Iisus Hristos a înviat după trei zile şi s-a ridicat la cer după alte 40.

Paştele – sărbătoarea luminii a fost genericul mesei rotunde organizate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova de Serviciul Audiovideoteca organizat în parteneriat: Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,  Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, moderator Pavel Popa, maestru în artă, coregraf, redactor-șef al revistei Realități Culturale.

În program au fost incluse comunicări şi relatări despre sfintele sărbători de Paşti. Din cadrul acestei activităţi, tinerii Liceului Profesional Nr. 1 din municipiul Chişinău au aflat diverse informaţii despre tradiţiile pascale de la invitaţii de onoare: preotul Andrei Caramalău, arhimandritul Mănăstirii „Sf. Apostol Andrei” din Durlești. Preotul: despre importanţa şi tainele Săptămânii Mari, ultima săptămână a Postului Paştelui, care mai este numită în scriptură şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincişii pentru Învierea lui Iisus.

 Pentru a simţi cu adevărat bucuria pascală trebuie să ne pregătim în această săptămână atât sufletul, cât şi trupul, inasprind postul pe cât ne stă în putere, măcar în aceste ultime zile, care sunt şi cele mai importante din Post. După cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revărsa şi peste cel care a venit abia în ceasul al unsprezecelea ca şi peste cel care a venit încă din ceasul întâi la Hristos. Postul Negru este ţinut în credinţa că Dumnezeu îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile, îl va face să fie sănătos şi să-i meargă bine tot restul anului şi-l va ajuta la necazuri şi nevoi.

Pentru Săptămâna Patimilor sunt caracteristice următoarele tradiţii: păstrarea liniştii, a tristeţii generale, focul ritual, respectarea strictă a postului, interdicţia unor importante lucrări casnice, îgrijirea locuinţelor, curăţenia prin curţi, întreruperea provizorie a lucrărilor principale în camp, confecţionarea hainelor noi pentru sărbătoare, tăierea viţeilor şi păsărilor pentru sărbători, tocmirea lăutarilor pentru hora satului, împărtăsirea la biserică, iertarea reciprocă între oameni.

Colaboratoarele Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală: Maria Ciocanu, şef secţie Etnografie a descris minuţios Alimentația tradițional-pascală. Simbolurile pascale: oul, mielul, cozonacul, pasca, prăjiturile tradiţionale sunt istorice, care nu sunt cunoscute de tineri, au fost enunţate, descoperind astfel taine şi superstiţii care trebuiesc preţuite.

Raisa Tabuica, custode şef a relatat tinerilor despre Motive și simboluri utilizate la încondeierea ouălor. În cadrul activităţii au fost lecturate poeme pascale scrise de Ștefan Sofronovici, cercetător științific, Institutul de Filologie al AȘM, fiind prezentată Expresia spirituală a Paștelui în creația poetului Ștefan Sofronovici

Despre Tradițiile etnofolclorice de Paști a fost prezentarea video cu doamna Efrosinia Sofronovici, informator din Durleşti, imagini realizate de Mariana Cocieru, cercetător științific, Institutul de Filologie al AȘM. Au fost prezentate materialele despre simbolurile pascale imprimate pe ouă Din tezaurul ouălor încondeiate.

Interpreții au încântat publicul cu cele mai îndrăgită melodii pascale: Anișoara Granaci, solistă a ansamblului folcloric Țărăncuța din Durlești, cu Doamne, Dumnezeul meu, Ansamblul folcloric Țărăncuţa din Durlești, conducător artistic Ștefan Sofronovici, conducător muzical Veceslav Adam cu: La apus de soare, Pentru tine, Doamne, Doamne, suferința ta.

Tinerilor le revine rolul de a promova peste ani tradiţiile şi obiceiurile pascale, care sunt uitate în fiecare an. Bibliotecarii sunt promotori prin organizarea activităţilor şi expoziţiilor cu această tematică importantă. Lumina sărbătorilor să vă urmărească mereu prin tot ce este mai frumos şi scump pe pământ.

 A elaborat:

Cristina CATEREV