23 decembrie 2016

Compozitorul Constantin Rusnac apreciat cu titlul onorific de Doctor Honoris Causa al AȘM


Academia de Științe a Moldovei i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa compozitorului, Maestrului în Artă, Constantin Rusnac. Ceremonia de înmânare a însemnelor academice a avut loc la 20 decembrie 2016, la care a participat conducerea AȘM, reprezentanți ai mediului academic și universitar, oameni de cultură și artă, diplomați, prieteni și colegi ai compozitorului.
Festivitatea a fost inaugurată de președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, care a remarcat, în luarea sa de cuvânt, contribuția substanțială a maestrului Constantin Rusnac la promovarea culturii și artei naționale. Mai mult, în calitatea sa de Secretar General al Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO, funcţie pe care o deţine din 1993, compozitorul a fost și un ambasador al culturii naționale, promovând cultura autohtonă în cel mai frumos mod în întreaga lume, demonstrând prin aceasta că suntem un popor valoros, cu personalități marcante care trebuie sa fie cunoscute departe de hotarele țării. Maestrul, este nu numai un creator de excepție, compozitor desăvârșit, un muzicolog iscusit, un poet talentat, dar este și o persoană publică  importantă care merită toată considerația comunității.
Titlul onorific de Doctor Honoris Causa al AȘM i-a fost acordat compozitorului Constantin Rusnac, în semn de prețuire și recunoaștere a meritelor culturale, didactice și artistice,  de apreciere a contribuției sale originale la promovarea și sporirea prestigiului artei muzicale naționale pe meridianele lumii. 
Constantin Rusnac s-a născut la 6 februarie 1948 în satul Trebisăuţi, raionul Briceni. A absolvit Şcoala de muzică republicană de 11 ani (actualmente – Liceul de muzică „C. Porumbescu”) şi Institutul de Arte „G. Musicescu” (teoria muzicii, muzicologie şi contrabas) din Chişinău. A fost profesor de solfegiu, armonie şi teoria muzicii la aceleaşi instituţii, redactor, redactor-şef al Colegiului de repertoriu pentru colectivele artistice din țară, prim-viceministru al Culturii, rector al Conservatorului Moldovenesc de Stat „G. Musicescu”. Din 1993 este secretar general al Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO şi din 2000 – preşedinte al Consiliului Naţional Delfic. În 1976 a fost distins cu Premiul de Stat pentru lucrarea „Sărbătoreasca”, în 1984 – cu titlul „Maestru al Artei”  şi  în 1998 – cu ordinul „Gloria Muncii”.  În 2008 a editat CD-ul „Folclor instrumental românesc de pretutindeni”, care include notele a 3600 de melodii, în 2012 – cartea  „Acrostihuri . Portrete în timp” şi în 2013 – volumul „101 poeme” în colecţia „Ideal”.

sursa: www.asm.md

14 noiembrie 2016

MARI INTERPREȚI DE FOLCLOR – COLECȚIE-TEZAUR REALIZATĂ DE MARIOARA MURĂRESCU




Colecția Mari interpreţi de folclor cuprinde, cărţi însoţite de câte un CD audio şi reuneşte o serie de artişti valoroşi ai cântecului popular românesc: Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Drăgan Muntean, Elena Roizen, Valeria Peter Predescu, Florica Ungur, Maria Răchiteanu Voicescu, Ion Cristoreanu.
Interpreţii, precum şi melodiile de pe CD, reprezintă o selecţie de autor, realizată de celebra promotoare a cântecului popular românesc şi realizatoare a emisiunii de televiziune Tezaur Folcloric, Marioara Murărescu. Este autoarea textelor fiecărui volum, care cuprinde o serie de citate din spusele unor oameni care i-au cunoscut pe interpreţi, numeroase repere cronologice care punctează etapele majore din viaţa şi din creaţia acestora şi o discografie selectivă. Fiecare volum este bogat ilustrat, mare parte din fotografii fiind adevărate documente de epocă (unele inedite sau, oricum, mai puţin cunoscute, obţinute prin amabila colaborare a moştenitorilor). CD-urile care însoţesc aceste remarcabile volumele, reprezintă o antologie a celor mai valoroase cântece din repertoriul interpreţilor.
Au apărut la lumină aceste diamante ale folclorului românesc şi le prezentăm cu drag, alături de vorba bună a îndrăgitei Marioara Murărescu. 

Mari interpreţi de folclor : Drăgan Muntean [Înregistrare audio] / Drăgan Muntean; selecţ. pieselor muz. : Marioara Murărescu ; înregistrări realiz. de Electrecord . ─ Bucureşti : Litera Internaţional, 2013





11 noiembrie 2016

DOINA ALDEA-TEODOROVICI - TEMPERAMENT VIBRANT ȘI SENSIBILITATE MUZICALĂ


La 15 noiembrie 2016, Doina Aldea-Teodorovici ar fi împlinit frumoasa vârstă de 58 de ani.   Interpretă de muzică uşoară şi dansatoare. S-a născut la 15 noiembrie 1958, la Chişinău, într-o familie de intelectuali. A fost căsătorită cu Ion Aldea-Teodorovici, cu care a format un duet, începând din 1981.
Doina Marin s-a născut pe 15 noiembrie 1958, în orașul Chișinău, în familia intelectualilor Eugenia și Gheorghe Marin. Tatăl său a fost scriitor și jurnalist, iar mama – profesoară de Limbă și literatură română, director adjunct la școala nr.1 din Chișinău (azi Liceul Teoretic Român-Francez Gheorghe Asachi). Talentul artistic inedit al Doinei s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a VIII-a, Doina participă la dublarea filmelor în română la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular. De la vârsta de 14 ani ani activează în ansamblul "Moldoveneasca" cu care întreprinde turnee în toate republicile unionale, dar și în Mongolia, Algeria, Germania, Cipru, la Festivalul tineretului din Cuba. În 1975 a absolvit școala nr.1 româno-franceză din Chișinău și tot în acest an, împreună cu Iuri Nikolaev, a fost moderatoare la emisiunea „Șire krug”. În 1979 absolvește Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Filologie, specialitatea limba și literatura română. Din 1979 până în 1988 a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.
În anu 1981 se căsătorește cu Ion Aldea-Teodorovici. La 5 august 1982 se naște fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici.
Din 1982, Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici.
În 1988 a fost profesoară de literatură universală la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. A fost solistă a formației „DIATE”. În 1989-1990, împreună cu Ion au susținut spectacole în toate orașele și prin satele Moldovei, dar în România: la București, Cluj-Napoca, Brașov, Suceava, Iași, Botoșani, Focșani, Bârlad ș.a.
În anul 1991, împreună cu soțul său, câștigă premiul presei la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia – 91”. În 1992 a fost protagonista filmului „Dragostea ce mișcă sori și stele” și în același an, împreună cu Ion este diplomată la Festivalul „Cerbul de aur” de la Brașov.
Participând la toate evenimentele ce au marcat procesul de renaștere națională a poporului, lansând cântece de un profund patriotism, cum sunt "Suveranitate", "Sfântă ni-i casa", "Mănăstirea Căpriana" și altele, cântăreața Doina Aldea-Teodorovici devenise un simbol al Moldovei. În mai 1992, împreună cu Ion și poeții Grigore Vieru, Adrian Păunescu și Andrei Păunescu, a cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, iar mai târziu, pe parcursul anului 1992, i s-a conferit titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova. În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion au murit într-un accident tragic.
În 1993, Doinei Aldea-Teodorovici i se acordă Ordinul Republicii, post-mortem.







Bibliografie:

  1. Două vieți în unison: In memoriam Ion și Doina Aldea-Teodorovici : Biobibliografie / Biblioteca Națională a Republicii Moldova ; alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan ; dir. gen. : Alexe Rău. – Chișinău : BNRM, 2012. – 124 p. : il. – (Colecția „Compozitorii Moldovei”). 50 ex. ISBN 978-9975-4368-2-3.
  2. Serafim Buzilă. Interpreți din Moldova. Enciclopedie. Ch., Ed. Arc, Museum 1996; Reeditare 1999.
  3. Iurie Colesnic (Editor). Chișinău. Enciclopedie. 1997.
  4. Petru Soltan. Calendar Național. Biblioteca Națională a Republicii Moldova. 2008
  5. Dicționar enciclopedic de nume proprii. Ed. Cartier,București-Chișinău, 2004


Elaborat: Șestacov Elena

3 iulie 2016

INAUGURAREA CLUBULUI NAȚIONA AL COREGRAFILOR DIN MOLDOVA

În luna decembrie 2015 la Biblioteca Națională a RM a fost livrat trainingul "Servicii noi de bibliotecă",în calitate de formatori fiind colaboratorii Centrului de Cercetare Statistică și Dezvoltare: Irina Cozlov-Cucer, Victoria Popa și Victoria Vasilică. În rezultatul trainingului livrat angajaților BNRM, azi 1 iulie 2016 a fost lansat un SERVICIU NOU ÎN BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA - CLUBUL COREGRAFILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. 

La inaugurarea clubului a fost organizat: 
Atelierul profesional Metafora dansului popular

Din program: 

Mesaj de salut
Elena PINTILEI, director BNRM
Ala CULEAC, director CCC „Ghiocel”, mun. Chișinău

Statutul Clubului Național al Coregrafilor din RM (prezentare proiect) Pavel POPA, coregraf, Maestru în Artă

Dezbateri
Pauză de cafea

Pași de dans folcloric de la Colibaşi, Cahul
Dumitru CARANDA, muzician

De trei ori în jurul mesei (horă de scos mireasa din casă), inf. Zinaida BOLBOCEANU, s. Saiț, r. Căușeni, Pavel POPA, coregraf, Maestru în Artă

Oxana COZMA, coregraf, LT „Mihai Viteazu”, mun. Chișinău

Șaierul de la Mitoc, r. Orhei
Sergiu GUȚU, coregraf, CCC „Ghiocel”, Chișinău

Sârba de la Tomai, r. Leova
Troanca de la Mileștii Mici, r. Ialoveni
Pavel POPA, coregraf, Maestru în Artă
Oxana COZMA, coregraf, LT „Mihai Viteazu”, mun. Chișinău

Acompaniament
Ion PUGACESCU, maestru de concert, CCC „Ghiocel”, mun. Chișinău

A elaborat:
Cristina CATEREV
Irina COZLOV-CUCER

30 iunie 2016

ISTORIA HITULUI - „ЧЕРВОНА РУТА”

Sofia Rotaru, interpretă, compozitoare, actriță, designer și dansatoare, este considerată cea mai importantă artistă a fostei Uniuni Sovietice. În 1986 a primit premiul „Artist al Poporului din URSS”, iar în 2000 a fost desemnată artista secolului.
     Nascută pe meleaguri românești, în satul Marșenița din regiunea Cernăuți (Ucraina), localitate care a aparținut, în trecut, de principatul Moldovei, apoi de Romania, Rusia țaristă și de Ucraina Sovietică, Sofia Rotaru a îmbrațișat de mică cariera muzicală. 
A debutat în an nul 1962, la vârsta de 15 ani, și, de atunci, a strâns 50 de ani de carieră impresionantă. Primul premiu l-a obținut în 1973, la festivalul „Golden Orpheus”, organizat pe litoralul bulgăresc, în stațiunea „Sunny Beach”. Încă din acea perioadă, Sofia se recomandă ca ucraineancă, dar nu și-a negat niciodată rădăcinile romanești și chiar a compus și cântat piese în limba romană, pe care o vorbeste și azi aproape la perfecție. Mai multe detalii:

Printre aceste piese puteți audia:

София Ротару - Романтикэ

Sofia Rotaru & Ion Suruceanu - Cred în ochii tăi
        София Ротару - Zile zile Trec Pe Rand
        Sofia Rotaru - Mult mi-e draga primavara – 1966

Versurile hitului:
Ти признайся мені,
Звідки в тебе ті чари,
Я без тебе всі дні
У полоні печалі.
Може, десь у лісах
Ти чар-зілля шукала,
Сонце-руту знайшла
І мене зчарувала?

Приспів:
Червону руту
Не шукай вечорами, –
Ти у мене єдина,
Тільки ти, повір.
Бо твоя врода –
То є чистая вода,
То є бистрая вода
З синіх гір.

Бачу я тебе в снах,
У дібровах зелених, По забутих стежках
Ти приходиш до мене.
І не треба нести
Мені квітку надії,
Бо давно уже ти
Увійшла в мої мрії.

Приспів

Червону руту
Не шукай вечорами, –
Ти у мене єдина,
Тільки ти, повір.
Бо твоя врода –
То є чистая вода,
То є бистрая вода
З синіх гір.

Червона рута» ноты и аккорды : 




5 februarie 2016

ISTORIA HITULUI DE CE PLÂNG CHITARELE

„De ce plâng chitarele” - versiunea originală din 1971 a uneia din cele mai vestite piese ale formației „Contemporanul" (NOROC) - cea mai tare trupă din Moldova anilor '70-'80.
„De ce plâng chitarele” ("Why do guitars cry") - the original version from 1971 of one of the most known songs of Contemporanul (NOROC) - Moldova's best band of the '70-'80s. 

Muzică: Mihai Dolgan
Versuri: Efim Crimerman

Versurile hitului:


De ce plâng chitarele
Ştiu doar felinarele
Strunele amarele
Ce oare au pierdut?

Fete ca lalele
Cu ochi mari ca stelele
Vin încet ca ielele
Şi se opresc tăcut

Refren:
Pe străzi pluteşte 
Doar dragostea
Ea cheamă, cheamă 
Pe cineva
Ea cheamă, cheamă
Pe cineva
Spre-a fericirii stea

Plâng în noapte strunele
Strunele nebunele
Tu iubire spune-le 
Ce-a fost nu s-a pierdut

Refren:

Plâng în noapte strunele
Strunele nebunele
Tu iubire spune-le 
Ce-a fost nu s-a pierdut
Ce-a fost nu s-a pierdut
Ce-a fost nu s-a pierdut



Formația Contemporanul - versiunea originală 1971.






"De ce plang chitarele" - versiune modernă în interpretarea autorilor originali - formația NOROC în componența anului 2006 - Mihai Dolgan, Lidia Botezatu, Radu Dolgan. 



Formația O-Zone