COLINDĂM, COLINDĂM, IARNA... - SALON MUZICAL

Sărbătorile de iarnă adună în fiecare an cele mai deosebite evenimente. Salonul muzical organizat în parteneriat cu Școala de Muzică „Eugen Doga” din Chișinău a fost una dintre activitățile din cadrul evenimentelor Târgului de Crăciun la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Magia Crăciunului. 

Au evoluat elevi din diverse instituții educaționale din ortaș, care studiază în Școala de Muzică „Eugen Doga”, în compania pedagogilor de educația muzicală.

Din programul salonului, moderatoare eleva clasei a IV-a, Cîșlari Bianca:

Lucinschi Timur, clasa a II-a, profesor Igor Stati, corepetitor Elena Orlova, „Lebăda”, de Zlata Tcaci;

Gorgan Dragoș, clasa a III-a, profesor Andrei Lungu, „Miorița”, „Iarba dorului” de Petre Neamțu;

Doncilă Denis, clasa a III-a, profesor compozitorul Constantin Baranovschi, „Trenulspre Ciottannoga”, de Vorren G.

Vlas Cleopatra, clasa a IV-a, profesoară Elina Tamazlîcaru-Prisacari, „Umoreasca”, V. Rotaru;

Doncilă Denis, clasa a III-a, profesor compozitorul Constantin Baranovschi, o suită de melodii populare;

Cîșlari Bianca, clasa a IV-a, profesoară Liubov Iașina, „Balada” de O. Negruță;

Roșca Gabriel, clasa a V-a, profesor Igor Stati, corepetitor Elena Orlova, „Foarte bine”, de O. Negruță;

Reaboi Micola, clasa a VII-a, profesor Andrei Lungu, „Hostropăț”, „Sub cerul Parisului” - vals francez;

Colesnicenco Dina, clasa a VI-a, profesoară Nadejda Ștefanco, corepetitor Viorica Comanici, „Doina și sârba” de A. Fedov;

Mogol Eva-Francesca, clasa a IV-a, profesoară Galina Andreeva, „Fluturaș” de E. Grig;

Erhan Octavian, clasa a V-a, profesor compozitorul Constantin Baranovschi, „Scherzo”, de I. Bach;

Doncilă Denis și Erhan Octavian, profesor compozitorul Constantin Baranovschi, „Vin , bădiță, vin, deseară”; 

Lesnic Ștefan, clasa a VII-a, profesor Andrei Lungu, de E. Croitor, „Moment muzical”, „Pîrîiașul”, de E. Doga; 

Doncilă Denis și Erhan Octavian - duetul de fluieriști, profesor compozitorul Constantin Baranovschi, „Bătuta”; 

Ansamblul de violoniști, profesoară Elina Tamazlîcaru-Prisacari, corepetitor Daniela Russu; 

Reaboi Micola și Lesnic Ștefan - duetul de acordioniști, clasa a VII-a, profesor Andrei Lungu, „Polca”, de O. Nedelea, „Cascada Parisului” de E. Doga;

Corul claselor primare, conducător Olesea Țurcan, „Noapte de vis”, de F. Griber, „Jingle bells”.

Le mulțumim mult elevilor, profesorilor, părinților care au contribuit la organizarea acestui salon muzical, în cadrul sărbătorilor de iarnă.   

Sărbătorile de iarnă să fie luminate și mult succes în creșterea talentelor și educarea tinerelor talente. 

A elaborat: Cristina CATEREV,

șef secție

LIDIA BOTEZATU - 70 DE ANI

     Botezatu Lidia - solistă vocală, s-a născut pe 12 octombrie 1948, Hâncești. Studii la Școala Medie de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1963-1967), secția Teoria Muzicii. Solistă în diferite formații vocal-instrumentale ale Filarmonicii din Chișinău: „Noroc”, 1967; „Zâmbet”, 1973; „Contemporanul”, 1974-1988; „Noroc”, din 1988. Maestru al Artei din Republica Moldova (1994).

     Înregistrări de muzică ușoară la Radio Chișinău (Ochii verzi, Înflorea odată crinul, De ce? etc.)

       Discografie: Frumosa mea patrie; Pasăre-n zbor; Cântă ghitara; Bade Petre.

        

CHIȘINĂUL DE ALTĂDATĂ - MUZICA LA BALCON

Eveniment organizat în cadrul Nocturnei Bibliotecilor, ediția a III-a 2018, Muzica la balcon cu genericul „Chișinăul de altădată”, a fost un prilej de a scoate din arhiva muzicii naționale, cele mai renumite hituri ascultate de cei îndrăgostiți de muzica imprimată pe discurile de vinil. 

Cei interesați de muzica ascultată de locuitorii Chișinăului, au putut audia muzică diversă din repertoriul: Mariei Tănase,  Gheorghe Zamfir, Valentina Cojocaru.

Interesați de muzica la balcon au fost utilizatorii bibliotecii, cât și oaspeți ai capitalei sosiți din Iași, chiar și din Brazilia, ascultând cu impresii deosebite melodiile populare, muzica ușoară, jazz etc. 

ATELIER DE CREAȚIE „TOACA - UN GLAS AL LEMNULUI”

Toata este in fapt o bucata de lemn, lunga de doi-trei metri si lata de 20-30 de centimetri. De cele mai multe ori, in capetele toacei de lemn se dau trei-patru gauri circulare, spre o mai buna rezonanta a vibratiilor produse de lovirea cu ciocanelele. Gasita in clopotnite sau in curtile bisericilor, fixata in doua sfori, sau rezemata de tocul usii bisericii, aceasta este batuta la inceputul sfintelor slujbe, sau in cadrul procesiunilor, cu doua ciocanele realizate tot din lemn. Sursa de inspirație.

Pe notele instrumentului autentic, toaca a început Nocturna bibliotecii, ediția a III-A 2018, în cadrul Secției Audiovideoteca. Împreună cu scriitoarea Ada Zaporojan am ascultat acea melodie divină care poate răsuna din acea bucată de lemn. Activitatea a fost moderată de scriitorul Ștefan Sofronovici. Autoarea ne-a relatat că mânuiește acest instrument de mulți ani și este invitată la diverse ceremonii pentru a cânta oaspeților. La atelier au participat utilizatori, bibliotecari interesați de sunetul extraordinar al lemnului. 

PE PUNTE DE CÂNTEC SPRE UNIRE

Monografie de Eugen Mamot

            Monografia Pe punte de cântec spre Unire, semnată de Eugen Mamot, include un şir de articole despre turneele întreprinse de către domnia sa împreună cu formaţia corală Lia Ciocârlia de la Palatul Copiilor din Chişinău (actualmente, Centrul Republican pentru copii şi tineret Artico) în România în perioada anilor 1990-2006, cât şi unele deplasări de creaţie ale compozitorului, realizate în România până în momentul de faţă.

            În lucrare sunt inserate 51 articole, repartizate în trei compartimente, respectiv, în primul compartiment sunt 17 articole, în al doilea – 29 articole, iar cel de-al treilea compartiment conţine Anexele, unde sunt prezentate evoluările publice ale formaţiei corale Lia-Ciocârlia în cadrul turneelor, inclusiv, participările la serviciul liturgic divin, lista repertoriului interpretat de formaţie de-a lungul timpului, participările la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, înregistrările audio şi TV, lista publicaţiilor, ieşite de sub pana maestrului Eugen Mamot şi, desigur, un şir de articole, selectate din presa românească de pe ambele maluri ale Prutului despre turneele şi apariţiile publice ale Liei-Ciocârliei şi a lui Eugen Mamot în România.

            Trebuie să menţionez că în paginile monografiei sunt reflectate, pe larg, cele mai relevante colaborări cu personalităţi remarcabile, care s-au dezvoltat în timp şi au avut un rol covârşitorîn procesul deafirmare a coralei chişinăuiene în România. Printre aceşti oameni de bună credinţă, care au contribuit la lansarea Liei-Ciocârliei în România, în speţă, în Oradea,a fost domnul Dumitru Demian, o personalitate notorie, care,mulţi ani la rând, a depus efort, mai rar întâlnit în zilele noastre, ca să găzduiască faimoasa corală şi să organizeze evenimente artistice cu participarea acesteia în Oradea, dar şi în unele localităţi din vecinătate. Această prietenie veritabilă, închegată între familiile Demian şi Mamot, continuă până astăzi.

            De asemenea, cu lux de amănunte, sunt reflectate întâlnirile şi cu alte personalităţi din România, care au contribuit esenţial lapromovarea imaginiiLiei-Ciocârliei în România. Printre aceştia îi regăsim pe: Ioan Groza, Nicolae Igna, Jean Lupu (dirijorul corului de copii Simbol din Bucureşti), preotul Gheorghe Nemeş de la Biserica Albastră din Oradea, preotul Liviu Pop(plecat în lumea celor drepţi) ş. a., cărora domnul Eugen Mamot le mulţumeşte cu prisosinţă.

            Articole aparte sunt dedicate turneelor Liei-Ciocârliei întreprinse la Bucureşti, Iaşi, Fălticeni, Năvodari, la Palatul Cotroceni ş. a. După cum s-a exprimat maestrul într-un interviu, realizat de subsemnata, „aceste turnee, trăite împreună cu formaţia corala Lia-Ciocârlia, şi fiecare întâlnire cu o personalitate din România, a lăsat o impresie vie în sufletul nostru”.

            Unele dintre aceste întâlniri au fost emblematice şi sunt elucidate, generos, în paginile monografiei. În unul din pelerinajele la mănăstirile Moldovei şi a Bucovinei, l-au întâlnit pe Regele Mihai, căruia Lia-Ciocârlia i-a cântat Imnuri de Slavă, iar dirijorul Eugen Mamot, în semn de aleasă preţuire, a dirijat cu faţa la rege şi cu spatele la cor. Această întâlnire a rămas în sufletul tuturor copiilor, pentru că Regele Mihai, s-a apropiat de copii, a dat mâna, i-a netezit pe umeri şi a vorbit cu ei într-o limbă românească curată.

            Alte întâlniri memorabile s-au produs atunci, când au fost invitaţi la Palatul Cotroceni de către Emil Constantinescu (Preşedinte al României), la Patriarhia Română de către Preafericitul Teoctist sau la Biserica Regală din Paris.

În Anexe, după cum am menţionat mai sus, sunt expuse mai multe liste cu conţinut diferit. Una dintre ele este lista prezentărilor publice în timpul turneelor dinRomânia în perioada 1992-2018 (137 de evoluări/recitaluri), susţinute atât de Lia-Ciocârlia, cât şi concertelede autor ale compozitorului Eugen Mamot.

            De asemenea, este prezentată lista repertoriului corului de performanţă Lia-Ciocârlia, interpretat în turneele din România sub bagheta dirijorului Eugen Mamot. Repertoriul este clasificat pe genuri, după cum urmează:

§  Muzică religioasă şi colinde – 45 creaţii;

§  Muzică patriotică şi romanţe – 32 creaţii;

§  Creaţii de compozitori români (de pe ambele maluri ale Prutului) şi prelucrări folclorice – 44 creaţii;

§  Creaţii de muzică clasică universală – 13 creaţii, printre care oratoriul Gloria de Antonio Vivaldi (integral, 12 părţi), cantata Stabat mater de Giovanni Battista Pergolesi (integral, 14 părţi) şi cantata Carmina Burana de Carl Orff (doar 5 părţi).

În continuare, este expusă lista turneelor formaţiei corale Lia-Ciocârlia şi a dirijorului Eugen Mamot, întreprinse în perioada 1990-2006, inclusiv, în România (56 de turnee). De asemenea,este prezentată lista înregistrărilor audio şi TV, efectuate în studiourile Radioteleviziunii Naţionale – 42 la număr, participările la concursuri corale naţionale şi internaţionale (1990-2006) – 35 de participări şi lista Culegerilor de cântece, manuale, monografii şi albume de repertoriu, semnate de Eugen Mamot – 24 la număr.

Monografia Pe punte de cântec spre Unire de Eugen Mamot este o lucrare de referinţă pentru istoria artei corale din Republica Moldova, pentru cultura muzicală de pe ambele maluri ale Prutului şi se înscrie, cum nu se poate mai bine, în contextul evenimentelor legate de marcarea Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria-mamă.

Emilia MORARU,

conferenţiar universitar,

doctor în studiul artelor,

Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice

           

            

TENORUL MIHAIL MUNTEANU - 75 ANI DE LA NAȘTERE

Mihail Munteanu s-a născut la 15 august 1943 în satul Criva, raionul Edineţ. A absolvit Institutul de Arte  din Chișinău în anul 1971. Tenorul Mihai Munteanu a debutat la Opera Naţională în anul 1972. În anii 1977-1978 şi-a perfecţionat măiestria vocală la teatrul „La Scala” din Milano, Italia.

În anii 1996-1997 Mihail Munteanu a fost director general la Teatrul Naţional de Operă şi Balet din oraşul Chișinău, şeful catedrei „Canto Academic” la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău. Mihai Munteanu este preşedinte al juriului la festivalurile „Crizantema de Argint” şi „Două inimi gemene”.

Mihai Munteanu este artist al Poporului din RSSM (1980) şi URSS (1986), Laureat al Premiului de Stat (1988), Cavaler al Ordinului Republicii (1993), Preşedinte al Centrului de Susţinere şi Dezvoltare a Culturii, deținătorul Ordinului „Meritul Cultural" în grad de Cavaler, categoria D „Arta Spectacolului" (2016, România).

Mihail Munteanu - INTERPRET:

Romanța fiului rătăcitor.

Angelina Korjan & Mihai Munteanu - Traieste-ți visul.

Panis angelicus.

Linkuri utile:

https://bibliomusic.wordpress.com/2013/08/15/munteanu-mihai-cintaret-2/

http://arhiva.vipmagazin.md/profil/Mihai_Munteanu._Cel_mai_bun_Canio_al_Europei/

https://www.prime.md/ro/o-viata-dedicata-operei---mihai-munteanu-o-carte-despre-un-mare-talent-al-neamului_14666.html

https://www.bncreanga.md/pdf/mihail%20munteanu.pdf

DIN COLECȚIA BIBLIOTECII NAȚIONALE: ANASTASIA LAZARIUC - 65 ANI DE LA NAȘTERE