S-a născut la 23 ianuarie 1953 în satul Step-Soci, raionul Orhei, Republica Moldova. Dragostea pentru muzică a deprins-o
de mic copil, tatăl său fiind profesor de muzică, era un împătimit
adevărat, ceea i s-a transmis şi lui Liviu. La vîrsta de 5 ani el ştia
deja să cânte la baian cu o mână, mai tîrziu şi-a legat destinul de
vioară.
Într-un interviu maestrul îşi amintea de prima sa vioară, pe
care o găsise în cerdac şi pe care o aduse-se la condiţia de instrument,
aşa ca să poată scoate măcar câteva sunete. Iar pentru a-i alimenta
entuziasmul, tatăl său luase această vioară la reparaţie, ca să se
întoarcă cu un instrument profesionist şi cu prietenul său de la Orhei,
Dl. Zubriţchi, care l-a impresionat pe micul Liviu foarte mult şi căruia
i-a demonstrat pentru prima dată talentul său de interpret, astfel a fost
hotărâtă soarta muzicianului în devenire. Una dintre cele mai vii
amintiri din copilăria lui Liviu Ştirbu este corul familial cu care
familia Ştirbu participa la evenimentele culturale. Aşa s-a întâmplat,
că în această componenţă au evoluat pe scena Palatului Congresului URSS,
la unul dintre jubileurile fastuoase, organizate pe atunci.
Chiar dacă era foarte ocupat cu şcoala
şi cu muzica, a avut o copilărie fericită, plină cu evenimente,
năzbâtii, impresii. Prima melodie o scrie, fiind elev în clasa a III-a,
melodie pe care o cânta la baian, la acordeon sau la vioară, care însă
nu s-a păstrat. În clasa a V-a a luat în mâini pentru prima oară
chitara şi a continuat să-şi desăvârşească măiestria interpretativă atât
la ea, cât şi la vioară, care n-a încetat niciodată să fie instrumentul
său preferat. În acea perioadă îi plăcea muzica occidentalo-americană.
Tot prin clasa a VI-a, a început să cânte la vioară în taraful «Codru»
de la Orhei, condus de renumitul Vasile Asauleac.
După absolvirea şcolii muzicale, nu a stat prea mult pe gânduri, a mers la Colegiul Muzical „Şt. Neaga” de la Chișinău,
clasa vioară, pe care-l absolveşte în anul 1972. A fost o perioadă
foarte fructuoasă, căci când, dacă nu în anii studenţiei poţi încerca
să-ţi creezi un taraf al tău, să studiezi muzica lăutarilor, să
experimentezi cu cântecele populare ruseşti, să-ţi creezi propria
formaţie rock şi să faci repetiţii noaptea în şopronul unui amic, să
asculţi muzică interzisă, să ieşi în scenă pentru a acompania seratele
dansante orăşeneşti de la „Ulîbca”.
Pe parcursul anilor 1975-1976 a fost
chitarist în formația „Contemporanul”, din 1976 până în anul 1979 –
chitarist al formației „Orizont”, iar în anii 1982-1987 a fost membru al
ansamblului „Plai”. A combinat activitatea scenică în ansamblul „Plai”
cu studiile la Institutul de Arte, unde a făcut Facultatea ̶ Dirijor de
Orchestră populară (1987). Din anul 1990 este Director muzical,
compozitor și chitarist al Centrului de Cultură și Artă „Ginta latină”,
paralel studiază la Conservatorul de Stat, la Facultatea de Compoziţie
(1992), ca apoi să-şi desăvârşească măiestria, făcându-şi studiile
postuniversitare la Academia de Muzică de la Bucureşti (1992-1994).
A compus muzică pentru spectacole
dramatice pentru copii, muzică pentru filme, circa 200 de piese
instrumentale şi cântece. Talentul său de compozitor de muzică academică
şi de estradă a fost înalt apreciat de către spectatori, dar şi de
către juriul concursurilor la care a participat, obţinând premii
prestigioase. În anul 1999 i-a fost conferit titlul onorific de Maestru
în Artă, în acelaşi an devine Laureat al Concursului de Muzică de
Estradă „Slaveanskii bazar”. În 2001 participă la Songwriting
Competition (USA), obţinând Premiul Mare, apoi în anul 2003 ‒ obţine
Diploma de Onoare la Concursul „John Lennon”, în acelaşi an se
învredniceşte la cea de-a III Ediţie a Festivalului-concurs al
Cântecului pentru Copii de la Bucureşti de titlul „Cel mai bun
compozitor de cântece pentru copii din lume”, competiţia fiind una
acerbă cu compozitori din Canada, Chile, Marea Britanie, Finlanda,
Irlanda, Lituania, Polonia, Bosnia, Bulgaria, Turcia, România, Egipt,
Portugalia, Rusia, Belarus şi Statele Unite ale Americii, în lista
concurenţilor figurând nume notorii, precum compozitorul rus Igor
Nikolaev şi Igori Krutoi.
În această perioadă are multe turnee
peste hotare, concertează în Rusia, Ucraina, România, Polonia, Bulgaria,
Cehia, Ungaria ş. a.
În toamna anului 2011 Liviu Ştirbu
împreună cu producătorul Andrei Lozovan şi membrii familiei Dolgan
realizează necesitatea renaşterii formaţiei „Noroc”,
astfel am asistat cu toţii la reconstituirea ansamblului într-o nouă
formulă de 11 persoane, dintre care 4 solişti, la fel ca componenţa
iniţială a formaţiei „Noroc” ‒ Lidia Botezatu, Radu Dolgan, Margaretta
(fosta solistă a formației „Edict”)
și Serj Kuzenkoff, instrumentiști ‒ Nicolae Gorbatov, Gicu Mogîldea,
Sergiu Puha, Vlad Adrian, Serghei Lozovan, Valeriu Pradidenco,
compozitorul Liciu Știrbu fiind şi chitaristul formaţiei, ca pe timpuri.
Liviu Ştirbu participă activ la viaţa
muzicală a republicii, promovând tinerele talente şi muzica de calitate,
fiind şi preşedintele Asociaţiei Naţionale „Copyright” din
Republica Moldova. În mediul muzical L. Ştirbu este cunoscut şi în
calitate de producător bun, care ştie să aleagă pentru piesele sale cei
mai potriviţi interpreţi, lucru confirmat şi de succesele lui Nelly Ciobanu, Paşa Parfeni ş. a.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu