ION ALDEA-TEODOROVICI - VOCEA INDEPENDENȚEI

     Ion Aldea-Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, în orașul Leova din Republica Moldova. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada sovietică a fost nevoit să se retragă din biserică. Mama sa, Maria Aldea, a fost moașă. Ion a fost cel mai mic dintre cei trei copii din familie, ceilalți doi frați fiind Adrian și Petre. Câțiva ani, tatăl său a fost solist în Capela corală Doina, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii Moldovenești Nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată.

     În 1961 mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică Eugeniu Coca (astăzi Liceul de Muzică Ciprian Porumbescu), unde Ion studiază clarinetul, până în 1969, când se înscrie la Școala Medie de Muzică din Tiraspol, unde studiază saxafonul și pe care o absolvește în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie, RSS Ucraineană; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici.

     Din 1975  și până în 1981, devine student la Facultatea de Compoziție și Pedagogie a Conservatorului G. Musicescu din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară Contemporanul condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în acești ani, lansează piesa Seară albastră, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.

    În 1981 Ion se căsătorește cu Doina Marin. La 5 august 1982 se naște fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici. Tot pe atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Din 1981 până în 1988 Ion este student la Conservatorul Gavriil Musicescu din Chișinău, Facultatea Compoziție.

     În perioada 1982-1992 își desfășoară activitatea interpretativă și creatoare în duet cu soția sa. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia chitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. În anul 1986 înființează formația Telefon, apoi DIATE. În 1987 activează la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. În 1989 i se conferă titlul onorific Artist Emerit din Moldova. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.

    Împreună cu soția sa a militat pentru reunirea Basarabiei cu România. A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea-Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română și Eminescu.

     La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: "Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre".

     În noaptea de 29/30 octombrie 1992, soții Ion și Doina Aldea-Teodorovici se sting din viață. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională.

Opera

Ion Aldea-Teodorovici a scris peste 300 de cântece patriotice, lirice, și pentru copii.

Discografie

Albumul Clopotul Învierii Maluri de Prut Suveranitate Eminescu, Trei Culori Bucurați-vă prieteni Iartă-mă Limba română Pentru ea (Lacrima limbii noastre) Sărut femeie mâna ta (Sfântă ni-i casa) Reaprindeți candela... Focul din vatră Imensitate Clopotul Învierii Răsai Două lacrimi gemene Indiferența Tu cauți o inimă simplă Un nume pe zapadă Floare dulce de tei O serenadă   Albumul Două vieți și o dragoste Balada familială Fuga Don Juan Copilul din leagăn La restaurant Bucurați-vă Comment ca va Nu te-ai priceput Carnaval Pace lumii Ia-mă cu tine Hai, hai Spuneți-mi vă rog Ninge Ce farmece Vârsta dragostei Un telefon Spectatorii O umbrelă

Muzică pentru filme

• Iona
• Disidentul
• Ce te legeni, codrule

Piese de teatru

• Aventurile celor 4 gemeni - regia lui Victor Ignat la Teatrul Luceafărul din Chișinău
• Fântână Anghelinei - dram. A. Burac, Teatrul găgăuz din Ciadâr-Lunga
• Dragă, consăteanule - dram. Gh. Malarciuc
• Abecedarul - dram. D. Matcovschi, în regia lui Veniamin Apostol, Teatrul Național A.S. Puskin
• Tata - dram. D. Matcovschi, în regia lui Veniamin Apostol, Teatrul Național A.S. Puskin
• Pomul vieții - dram. D. Matcovschi, în regia lui Veniamin Apostol, Teatrul Național A.S. Puskin
• Casa Nebunului de Tudor Popescu, în regia lui Victor Ignat, Teatrul B.P. Hasdeudin Cahul

A scris muzică instrumentală, Rapsodie; variații pentru pian, cvintet pentru coarde.