Considerat
cea mai mare sărbătoare creştină, Paştele este celebrarea Învierii lui Iisus
Hristos, întemeietorul religiei creştine, născut la Betleem, din Fecioara
Maria. Botezat la 30 de ani de Ioan şi prezentat mulţimii drept Mesia, Hristos
şi-a ales 12 ucenici şi, vreme de trei ani, şi-a predicat învăţătura în
Galileea şi în Iudeea. S-a întors apoi în Ierusalim, unde a trebuit să înfrunte
mânia fariseilor şi a mai marilor preoţilor, care îi contestau dumnezeirea.
Fiind tradat de Iuda, Hristos a fost adus la judecată în faţa lui Caiafa (mare
preot iudeu) şi a Sinedriului, care L-au condamnat la moarte pentru blasfemia
de a-şi fi spus Fiul lui Dumnezeu. A fost răstignit pe vârful colinei Golgota,
între doi tâlhari, după ce şi-a cărat crucea în spate. Înmormântat, Iisus
Hristos a înviat după trei zile şi s-a ridicat la cer după alte 40.
Paştele – sărbătoarea luminii a fost genericul mesei rotunde organizate la Biblioteca
Naţională a Republicii Moldova de Serviciul Audiovideoteca organizat
în parteneriat: Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a
Moldovei, Muzeul Naţional de Etnografie
şi Istorie Naturală, moderator Pavel Popa, maestru în artă, coregraf,
redactor-șef al revistei Realități
Culturale.
În
program au fost incluse comunicări şi relatări despre sfintele sărbători de
Paşti. Din cadrul acestei activităţi, tinerii Liceului Profesional Nr. 1 din
municipiul Chişinău au aflat diverse informaţii despre tradiţiile pascale de la
invitaţii de onoare: preotul Andrei
Caramalău, arhimandritul Mănăstirii „Sf. Apostol Andrei” din Durlești. Preotul:
despre importanţa şi tainele Săptămânii Mari, ultima săptămână a Postului
Paştelui, care mai este numită în scriptură şi Săptămâna Patimilor, are menirea
de a pregăti credincişii pentru Învierea lui Iisus.
Pentru a simţi cu adevărat
bucuria pascală trebuie să ne pregătim în această săptămână atât sufletul, cât
şi trupul, inasprind postul pe cât ne stă în putere, măcar în aceste ultime
zile, care sunt şi cele mai importante din Post. După cum spune Sfântul Ioan
Gură de Aur, bucuria lui Dumnezeu se revărsa şi peste cel care a venit abia în
ceasul al unsprezecelea ca şi peste cel care a venit încă din ceasul întâi la
Hristos. Postul Negru este ţinut în credinţa că Dumnezeu îl va feri pe cel care
posteşte de toate bolile, îl va face să fie sănătos şi să-i meargă bine tot
restul anului şi-l va ajuta la necazuri şi nevoi.
Pentru
Săptămâna Patimilor sunt caracteristice următoarele tradiţii: păstrarea
liniştii, a tristeţii generale, focul ritual, respectarea strictă a postului,
interdicţia unor importante lucrări casnice, îgrijirea locuinţelor, curăţenia
prin curţi, întreruperea provizorie a lucrărilor principale în camp,
confecţionarea hainelor noi pentru sărbătoare, tăierea viţeilor şi păsărilor
pentru sărbători, tocmirea lăutarilor pentru hora satului, împărtăsirea la
biserică, iertarea reciprocă între oameni.
Colaboratoarele
Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală: Maria Ciocanu, şef secţie
Etnografie a descris minuţios Alimentația
tradițional-pascală. Simbolurile pascale: oul, mielul, cozonacul, pasca,
prăjiturile tradiţionale sunt istorice, care nu sunt cunoscute de tineri, au
fost enunţate, descoperind astfel taine şi superstiţii care trebuiesc preţuite.
Raisa
Tabuica, custode şef a relatat tinerilor despre Motive și simboluri utilizate la încondeierea ouălor. În cadrul
activităţii au fost lecturate poeme pascale scrise de Ștefan Sofronovici, cercetător științific, Institutul de
Filologie al AȘM, fiind prezentată Expresia spirituală a Paștelui în creația poetului
Ștefan Sofronovici
Despre Tradițiile etnofolclorice de Paști a fost prezentarea video cu doamna Efrosinia Sofronovici, informator din Durleşti, imagini realizate de Mariana Cocieru, cercetător
științific, Institutul de Filologie al AȘM. Au fost prezentate materialele
despre simbolurile pascale imprimate pe ouă Din
tezaurul ouălor încondeiate.
Interpreții au încântat publicul cu cele mai îndrăgită
melodii pascale: Anișoara Granaci, solistă a ansamblului folcloric Țărăncuța din Durlești, cu Doamne, Dumnezeul meu, Ansamblul
folcloric Țărăncuţa din Durlești,
conducător artistic Ștefan Sofronovici, conducător muzical Veceslav Adam cu: La apus de
soare, Pentru tine, Doamne, Doamne,
suferința ta.
Tinerilor
le revine rolul de a promova peste ani tradiţiile şi obiceiurile pascale, care
sunt uitate în fiecare an. Bibliotecarii sunt promotori prin organizarea activităţilor
şi expoziţiilor cu această tematică importantă. Lumina sărbătorilor să vă
urmărească mereu prin tot ce este mai frumos şi scump pe pământ.
A elaborat:
Cristina CATEREV
