ANASTASIA LAZARIUC - UN NUME AL PATRIMONIULUI NAȚIONAL

         Anastasia Lazariuc este una dintre cele mai îndrăgite interprete din Republica Moldova și posesoarea uneia dintre cele mai bune voci din spațiul românesc. Interpreta face parte din Generația de Aur a estradei basarabene. A colaborat cu cei mai talentați compozitori, poeți și textieri ca Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Petre Teodorovici, Eugen Doga, Ion Aldea-Teodorovici, Constantin Rusnac, Daria Radu, Anatol Dumitraș ș.a.  De câteva decenii, Anastasia Lazariuc se bucură de simpatia a mii de fani, de diferite vârste, care la spectacolele artistei fredonează împreună melodiile. Majoritatea pieselor lansate de interpretă sunt și astăzi solicitate la posturile de radio și TV.

         Anastasia Lazariuc s-a născut la 6 iulie, 1953, în comuna Băcioi, municipiul Chișinău. A fost mezina în familia cu șase copii. Mama artistei aparținea locului, era basarabeancă de generații. Tatăl Anastasiei, Vasile, a venit pe aceste meleaguri din Ardeal, din Oradea Mare.

         Talentul îl moștenește de la mama ei, nu se mai sătura să o asculte atunci când aceasta cânta.

         Nu împlinise nici 14 ani când, în urma unei operații, îi moare tatăl. Mama, dar și toți cei șase copii au suferict foarte mult. Ceilalți frați ai Anastasiei erau deja căsătoriți, mezina rămânând singurul sprijin al mamei. Durerea le apropie și mai mult. În copilărie a învățat că prin muncă poți urni munții din loc, că orice greutate  trebuie depășită. Chiar dacă e o fire delicată și sensibilă, are o forță interioară de necontestat. Știe să treacă peste orice obstacol ce-i apare în cale, să înfrunte greutățile, să găsească soluții.

      Primii pași spre celebritate tot la școală i-a făcut. Visa să devină cântăreață, dar credea că acest vis e de neatins. Acasă nu s-a destăinuit nimănui că vrea să cânte. Când rămânea singură, își slobozea vocea și în aceeași clipă totul în jur prindea alte contururi, toate mergeau altfel. Era prin clasa a șaptea, când la școala din Băcioi a venit un student de la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, Valentin Ciobanu, care a încurajat-o să facă ceea ce-i place. De aici a început totul – festivaluri raionale, serate, competiții între școli.

         După clasa a VIII-a a depus actele la „Ștefan Neaga”, da n-a fost înmatriculată. După clasa a X-a susține examenele de înmatriculare la Politehnică, însă pică un examen. Depune acctele la Universitatea de Stat, la Bibliografie, unde a rămas doar pentru un an, pentru că nu-i plăcea.

A urmat Școala Muzicală „Ștefan Neaga” din Chișinău, secția dirijat–coral. În 1982 a absolvit Institutul de Arte din Chișinău "Gavriil Musicescu", facultatea Regie.

S-a lansat cu piesele lui Ion Aldea-Teodorovici: "Până la lacrimi mi-e dragă viața", "Seară albastră", "Fuga, fuga". În anul 1972, devine solista formației „Sonor” cu care efectuează turnee prin Uniunea Sovietică, dar și în spațiul internațional. În anul 1973, câștigă premiul al II-lea la Festivalul Cântecului de la  Liepajā, Lituania. În anul 1975 este angajată pentru doi ani ca solistă la Filarmonica din Cernăuți, înlocuind-o pe cântăreața Sofia Rotaru. În anul 1977, devine solista orchestrei Radiodifuziunii din Chișinău.

Anastasia Lazariuc susține turnee în Statele Unite, India, Cambodgia, Belgia, Germania, ș.a. Colaborează frecvent cu Televiziunea din Moscova și înregistrează melodii pentru casa de discuri „Melodia ”. În anul 1982, primeșe titlul de Artistă Emerită a Republicii Moldova.

În anul 1989, cu ocazia unui spectacol dedicat lui Eugen Doga de la Chișinău, Anastasia face cunoștință cu o echipă artistică din România și astfel se naște ideea unor turnee comune. Din echipa respectivă făceau parte Alexandru Arșinel, Mihai Constantinescu, Anda Călugăreanu. Este momentul în care Anastasia Lazariuc începe colaborarea cu Mihai Constantinescu. Cu acesta va face turnee în toată Republica Moldava și România, fiind acompaniați de trupa Anastasiei. În luna octombrie 1989, Anastasia Lazariuc cântă pentru prima oară în România. În anul 1990, susține un recital la Festivalul Național de Muzică Ușoară  Mamaia. În anul 1992, Anastasia Lazariuc se stabilește în România unde devine cunoscută mai ales pentru duetele cu Mihai Constantinescu, cu care a avut și o idilă în acea perioadă. În mai 2014, Anastasia Lazariuc a lansat două albume cu 40 cele mai bune piese ale sale, CD-urile fiind încadrate într-o carte ce conține biografia interpretei.

În prezent, Anastasia susține spectacole cu sau fără invitați, fiind solicitată în special la evenimente private.

Anastasia Lazariuc consideră cea mai mare realizare a ei sunt cei doi copii, Andrei și Ileana, pe care i-a crescut și educat cu mare grijă, și pe care îi iubește mai mult decât orice. Are patru nepoți, Andrei are două fetițe, iar Ileana doi băieți. Copii i-au sugerat în glumă mamei să renunțe la muzică pentru a fi mai mult timp alături de ei, dar Anastasia nu-și imaginează viața fără scenă. Ea crede cu tărie, că atunci când se va opri de cântat, viața își va înceteni subit ritmul.

Albume lansate:

• 1983 – „Primăvara”
• 1985 – „Cred în dragoste”
• 1987 – „Ochii mei”
• 1991 – „La est și la vest de Prut” (împreună cu Mihai Constantinescu)
• 1993 – „Adio tristețe” (împreună cu Mihai Constantinescu)
• 1994 – „Maria” (împreună cu Mihai Constantinescu)
• 1995 – „Anastasia”, disc single
• 1997 – „Cine poate ști”
• 2000 – „Cu tine”
• 2003 – „Destin”
• 2007 – „Sinceritate”
• 2010 - „Dor de mama"
• 2011 - "Nostalgie"

LIVIU ȘTIRBU - 65 DE ANI DE LA NAȘTERE

     S-a născut la 23 ianuarie 1953 în satul Step-Soci, raionul Orhei, Republica Moldova. Dragostea pentru muzică a deprins-o de mic copil, tatăl său fiind profesor de muzică, era un împătimit adevărat, ceea i s-a transmis şi lui Liviu. La vîrsta de 5 ani el ştia deja să cânte la baian cu o mână, mai tîrziu şi-a legat destinul de vioară.    

     Într-un interviu maestrul îşi amintea de prima sa vioară, pe care o găsise în cerdac şi pe care o aduse-se la condiţia de instrument, aşa ca să poată scoate măcar câteva sunete. Iar pentru a-i alimenta entuziasmul, tatăl său luase această vioară la reparaţie, ca să se întoarcă cu un instrument profesionist şi cu prietenul său de la Orhei, Dl. Zubriţchi, care l-a impresionat pe micul Liviu foarte mult şi căruia i-a demonstrat pentru prima dată talentul său de interpret, astfel a fost hotărâtă soarta muzicianului în devenire. Una dintre cele mai vii amintiri din copilăria lui Liviu Ştirbu este corul familial cu care familia Ştirbu participa la evenimentele culturale. Aşa s-a întâmplat, că în această componenţă au evoluat pe scena Palatului Congresului URSS, la unul dintre jubileurile fastuoase, organizate pe atunci.

     Chiar dacă era foarte ocupat cu şcoala şi cu muzica, a avut o copilărie fericită, plină cu evenimente, năzbâtii, impresii. Prima melodie o scrie, fiind elev în clasa a III-a, melodie pe care o cânta la baian, la acordeon sau la vioară, care însă nu s-a păstrat. În clasa a V-a a luat în mâini pentru prima oară chitara şi a continuat să-şi desăvârşească măiestria interpretativă atât la ea, cât şi la vioară, care n-a încetat niciodată să fie instrumentul său preferat. În acea perioadă îi plăcea muzica occidentalo-americană. Tot prin clasa a VI-a, a început să cânte la vioară în taraful «Codru» de la Orhei, condus de renumitul Vasile Asauleac.

     După absolvirea şcolii muzicale, nu a stat prea mult pe gânduri, a mers la Colegiul Muzical „Şt. Neaga” de la Chișinău, clasa vioară, pe care-l absolveşte în anul 1972. A fost o perioadă foarte fructuoasă, căci când, dacă nu în anii studenţiei poţi încerca să-ţi creezi un taraf al tău, să studiezi muzica lăutarilor, să experimentezi cu cântecele populare ruseşti, să-ţi creezi propria formaţie rock şi să faci repetiţii noaptea în şopronul unui amic, să asculţi muzică interzisă, să ieşi în scenă pentru a acompania seratele dansante orăşeneşti de la „Ulîbca”.

      Pe parcursul anilor 1975-1976 a fost chitarist în formația „Contemporanul”, din 1976 până în anul 1979 – chitarist al formației „Orizont”, iar în anii 1982-1987 a fost membru al ansamblului „Plai”. A combinat activitatea scenică în ansamblul „Plai” cu studiile la Institutul de Arte, unde a făcut Facultatea  ̶ Dirijor de Orchestră populară (1987). Din anul 1990 este Director muzical, compozitor și chitarist al Centrului de Cultură și Artă „Ginta latină”, paralel studiază la Conservatorul de Stat, la Facultatea de Compoziţie (1992), ca apoi să-şi desăvârşească măiestria, făcându-şi studiile postuniversitare la Academia de Muzică de la Bucureşti (1992-1994).

      A compus muzică pentru spectacole dramatice pentru copii, muzică pentru filme, circa 200 de piese instrumentale şi cântece. Talentul său de compozitor de muzică academică şi de estradă a fost înalt apreciat de către spectatori, dar şi de către juriul concursurilor la care a participat, obţinând premii prestigioase. În anul 1999 i-a fost conferit titlul onorific de Maestru în Artă, în acelaşi an devine Laureat al Concursului de Muzică de Estradă „Slaveanskii bazar”. În 2001 participă la Songwriting Competition (USA), obţinând Premiul Mare, apoi în anul 2003 ‒ obţine Diploma de Onoare la Concursul „John Lennon”, în acelaşi an se învredniceşte la cea de-a III Ediţie a Festivalului-concurs al Cântecului pentru Copii de la Bucureşti de titlul „Cel mai bun compozitor de cântece pentru copii din lume”, competiţia fiind una acerbă cu compozitori din Canada, Chile, Marea Britanie, Finlanda, Irlanda, Lituania, Polonia, Bosnia, Bulgaria, Turcia, România, Egipt, Portugalia, Rusia, Belarus şi Statele Unite ale Americii, în lista concurenţilor figurând nume notorii, precum compozitorul rus Igor Nikolaev şi Igori Krutoi.

      În această perioadă are multe turnee peste hotare, concertează în Rusia, Ucraina, România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Ungaria ş. a.

      În toamna anului 2011 Liviu Ştirbu împreună cu producătorul Andrei Lozovan şi membrii familiei Dolgan realizează necesitatea renaşterii formaţiei „Noroc”, astfel am asistat cu toţii la reconstituirea ansamblului într-o nouă formulă de 11 persoane, dintre care 4 solişti, la fel ca componenţa iniţială a formaţiei „Noroc” ‒ Lidia Botezatu, Radu Dolgan, Margaretta (fosta solistă a formației „Edict”) și Serj Kuzenkoff, instrumentiști ‒ Nicolae Gorbatov, Gicu Mogîldea, Sergiu Puha, Vlad Adrian, Serghei Lozovan, Valeriu Pradidenco, compozitorul Liciu Știrbu fiind şi chitaristul formaţiei, ca pe timpuri.

       Liviu Ştirbu participă activ la viaţa muzicală a republicii, promovând tinerele talente şi muzica de calitate, fiind şi preşedintele Asociaţiei Naţionale „Copyright” din Republica Moldova. În mediul muzical L. Ştirbu este cunoscut şi în calitate de producător bun, care ştie să aleagă pentru piesele sale cei mai potriviţi interpreţi, lucru confirmat şi de succesele lui Nelly Ciobanu, Paşa Parfeni ş. a.