Se afișează postările cu eticheta muzica moldovei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muzica moldovei. Afișați toate postările

2 octombrie 2018

LIDIA BOTEZATU - 70 DE ANI


     Botezatu Lidia - solistă vocală, s-a născut pe 12 octombrie 1948, Hâncești. Studii la Școala Medie de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1963-1967), secția Teoria Muzicii. Solistă în diferite formații vocal-instrumentale ale Filarmonicii din Chișinău: „Noroc”, 1967; „Zâmbet”, 1973; „Contemporanul”, 1974-1988; „Noroc”, din 1988. Maestru al Artei din Republica Moldova (1994).

     Înregistrări de muzică ușoară la Radio Chișinău (Ochii verzi, Înflorea odată crinul, De ce? etc.)
       Discografie: Frumosa mea patrie; Pasăre-n zbor; Cântă ghitara; Bade Petre.
        

30 iunie 2016

ISTORIA HITULUI - „ЧЕРВОНА РУТА”

Sofia Rotaru, interpretă, compozitoare, actriță, designer și dansatoare, este considerată cea mai importantă artistă a fostei Uniuni Sovietice. În 1986 a primit premiul „Artist al Poporului din URSS”, iar în 2000 a fost desemnată artista secolului.
     Nascută pe meleaguri românești, în satul Marșenița din regiunea Cernăuți (Ucraina), localitate care a aparținut, în trecut, de principatul Moldovei, apoi de Romania, Rusia țaristă și de Ucraina Sovietică, Sofia Rotaru a îmbrațișat de mică cariera muzicală. 
A debutat în an nul 1962, la vârsta de 15 ani, și, de atunci, a strâns 50 de ani de carieră impresionantă. Primul premiu l-a obținut în 1973, la festivalul „Golden Orpheus”, organizat pe litoralul bulgăresc, în stațiunea „Sunny Beach”. Încă din acea perioadă, Sofia se recomandă ca ucraineancă, dar nu și-a negat niciodată rădăcinile romanești și chiar a compus și cântat piese în limba romană, pe care o vorbeste și azi aproape la perfecție. Mai multe detalii:

Printre aceste piese puteți audia:

София Ротару - Романтикэ

Sofia Rotaru & Ion Suruceanu - Cred în ochii tăi
        София Ротару - Zile zile Trec Pe Rand
        Sofia Rotaru - Mult mi-e draga primavara – 1966

Versurile hitului:
Ти признайся мені,
Звідки в тебе ті чари,
Я без тебе всі дні
У полоні печалі.
Може, десь у лісах
Ти чар-зілля шукала,
Сонце-руту знайшла
І мене зчарувала?

Приспів:
Червону руту
Не шукай вечорами, –
Ти у мене єдина,
Тільки ти, повір.
Бо твоя врода –
То є чистая вода,
То є бистрая вода
З синіх гір.

Бачу я тебе в снах,
У дібровах зелених, По забутих стежках
Ти приходиш до мене.
І не треба нести
Мені квітку надії,
Бо давно уже ти
Увійшла в мої мрії.

Приспів

Червону руту
Не шукай вечорами, –
Ти у мене єдина,
Тільки ти, повір.
Бо твоя врода –
То є чистая вода,
То є бистрая вода
З синіх гір.

Червона рута» ноты и аккорды : 




24 noiembrie 2015

ARHIVA NAȚIONALĂ DE DISCURI DE VINIL LA BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Muzica este limbajul universal al omenirii. 
(Henry Wadsworth Longfellow)

Prin acest mesaj tindem să promovăm muzica la ea acasă, pe diverse suporturi care sunt uitate de societate. Discurile de vinil de care ne bucurăm în colecțiile Serviciului Audiovideoteca sunt o bogăție spirituală, aplaudabilă în timp și viabilă pentru viitor, durabilitatea în timp a muzicii pe acest tip de suport este de 100 de ani. În colecție dispunem de 24000 mii de exemplare discuri de vinil, care pot fi ascultate la un pikcup modern.

Emisiunile televizate promovează colecțiile prin emisiunea Primele știri, PrimePublika.
Din conținut: Discurile au fost adunate timp de jumătate de secol din toate colţurile lumii. Melomanii pot găsi în arhiva bibliotecii Naţionale atât piesele Mariei Tănase, cât şi cele ale formaţiei Pink Floyd, Beatles sau John Lenon.
"Beatles foarte tare se asculta, el o perioadă era interzis în Uniunea Sovietică. Și apoi când au apărut discurile de vinil, ele sunt rupte, noi le mai reparăm", a spus specialistul Serviciului Audiovideoteca al Bibliotecii Naţionale, Lilia Balan. 
De mare popularitate se bucurau şi artiştii din Rusia. Astfel discurille cu Sofia Rotaru, Laima Vaicule sau Alla Pugaciova, au fost ascultate până la deteriorare. Mai multe informații.

Le mulțumim televiziunilor naționale 
care promovează și activitatea Bibliotecii Naționale.


A publicat:
CATEREV Cristina,
șef serviciu interimar

26 octombrie 2015

MUSIC BY DIMITRI CANTEMIROGLU

17 th Century Ottoman Music by Dimitri Cantemiroglu 17 th Century Ottoman Music by Dimitri Kandemiroglu *1673  Dimitrie Cantemir (Romanian: [diˈmitri.e kanteˈmir]; 1673 -- 1723) was twice Prince of Moldavia (in March--April 1693 and in 1710-1711). He was also a prolific man of letters - philosopher, historian, composer, musicologist, linguist, ethnographer, and geographer. 
 His name is spelled Dimitrie Cantemir in Romanian, Dmitriy Konstantinovich Kantemir (Дми́трий Константи́нович Кантеми́р) in Russian, Dimitri Kantemiroğlu in Turkish, Dymitr Kantemir in Polish, Dimitrios Kantemiris (Δημήτριος Καντεμίρης) in Greek and Demetre Cantemir in several other languages.
 Musicology Soviet stamp devoted to Dimitrie Cantemir, 1973 (Michel 4175, Scott 4132).  Some of Cantemir's compositions are part of the regular repertory of Turkish music ensembles. In 1999, the Bezmara ensemble have recorded an album, Yitik Sesin Peşinde ("In Search of the Lost Sound") from the Cantemir transcriptions using period instruments. In 2000, Golden Horn Records released a CD exploring Cantemir's compositions, European composers of Cantemir's era, and folk music of Moldavia.
Featuring solo improvisations on kemençe (Turkish bowed fiddle) and tanbur (Turkish long-necked plucked lute) by famed master Íhsan Özgen and early music ensemble Lux Musica directed by Linda Burman-Hall, the project fulfills an ambitious endeavor by Özgen and Burman-Hall to meld early European music styles and instruments with today's Turkish art music styles and instruments, with Cantemir as their touchstone.[5]  In 2009, Alia Vox published a CD and booklet of music performed by the Hespèrion XXI ensemble and invited musicians under the baton of Jordi Savall.
 The recording and booklet both pertain to "The Book of the Science of Music" by Cantemir and the Sephardic and Armenian musical traditions. Seven of Cantemir's compositions are included in the recording along with other Turkish, Armenian and Sephardic music. [6]  He had around 40 compositions in the Ottoman music of which few are performed today, but his greatest service to the Ottoman music is the fact that he helped survival of 350 instrumental pieces by recording them in a certain notation (the ebced) script he developed in his work Edvar which he presented to Sultan Ahmed III.

 Music of Dimitrie Cantemir on youtube





3 septembrie 2015

AMINTIRI PE VINIL

În cadrul Salonului Internaţional de Carte, ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, vizitatorii au parte nu numai de lansări de cărți, expoziții de pictură, cenacluri, dar pot vizita și serviciul - VINTAJ VINIL CLUB, unde pot găsi cântece și note muzicale de acum câteva decenii, pe care altundeva nu le poți găsi.
„Astăzi promovăm ce comoară avem noi în serviciul dat - muzica, publicațiile, note muzicale care pot fi găsite doar la noi în bibliotecă. Din păcate, acum avem mai puțin vizitatori al acestui serviciu, mulți găsesc materialele necesare pe internet, dar sunt materiale muzicale care pot fi găsite doar la noi. Avem 24 de mii de discuri de vinil și 69 de mii de note muzicale. În Uniunea Sovietică, noi dețineam cel mai mare numărul de discuri de vinil. Primele discuri pe care le deținem sunt din anul 1950, iar ultimele din 1992. Donații primim și până în prezent. Ultima donație a fost din partea compozitorului și muzicianului, Serghei Pojar. 
Înainte ne vizitau mulți studenți de la conservator, studiau operele în originar. Erau zile când studenții își petreceau ziua la bibliotecă, de dimineață până seara. Pianiștii veneau aici și ascultau originalul melodiilor. Nadejda Cepraga prima dată a cântat la noi în bibliotecă”, spune Lilia Balan, specialist principal, serviciu Audio-Videoteca.

„M-am apropiat de acest serviciu ca să solicit ceva din fonoteca anilor precedenți, din arhiva interpreților noștri. Doresc să fac rost de aceste materiale pentru arhiva proprie, doresc să ascult creațiile acelor interpreți care s-au dat uitării pe nedrept și sunt neglijați. Ar trebui să ne mândrim de ei”, zice Constantin Jandar Botnaru.

30 mai 2015

ACHIZIȚII RECENTE 28 MAI 2015 : CĂRȚI

I-1262331 ; I-1262332
The Best of Anastasia Lazariuc [Text tipărit] : Cele mai frumoase cântece / text : Ana Moraru Mereşevschi; Revista Fashion VIP. ─ Chişinău : Litera, 2014. - 40 p. : fotogr. - ISBN: 978-9975-74-386-0.
784.75.071.2(478)
784.3.071.2(478)
Muzică de estradă - Rep. Moldova     
   Interpreţi de muzică uşoară - Rep. Moldova     
 Lazariuc, Anastasia


I-1262559 ; I-1262560
КОЗЛОВА, Надежда; ЦИРКУНОВА, Светлана. Камерно-ансамблевая музыка в Республике Молдова : вопросы теории, истории и методики преподавания [Text tipărit] / Надежда Козлова, Светлана Циркунова . ─ Chișinău : Pontos, 2014. - 254 p. : tab., note muz. - Bibliogr. Bibliogr. : p. 219-224. ISBN: 978-9975-51-529-0. - ISBN: 979-0-3480-0193-7.
 785.7(478)(075.8)
Muzică de cameră Rep. Moldova


18 mai 2015

IN MEMORIAM - ANA BARBU - RAPSODII DE DOR





Din colecțiile Bibliotecii Naționale, Serviciul Audiovideoteca

Barbu, Ana. Aşa e viaţa / muz. Anatol Dumitraş ; interp. : Ana Barbu, voce // Țurcanu, Ianoș. Îmi place viața [Înregistrare audio] : Cîntece pe textele lui Ianoș Țurcanu. – Ch. : Music Master, s.a. – Piesa 4. – [4'23"].
Barbu, Ana. Taina Nopţii / muz. Alexandru Vdovicenco ; interp. : Ana Barbu, voce // Țurcanu, Ianoș. Îmi place viața [Înregistrare audio] : Cîntece pe textele lui Ianoș Țurcanu. – Ch. : Music Master, s.a. – Piesa 8. – [3'55"].
Barbu, Ana. Flori de liliac / muz. Anatol Dumitraş ; interp. : Ana Barbu, voce // Țurcanu, Ianoș. Îmi place viața [Înregistrare audio] : Cîntece pe textele lui Ianoș Țurcanu. – Ch. : Music Master, s.a. – Piesa 12. – [3'53"].
Barbu, Ana. O chitară cîntă iară / muz. Alexandru Vdovicenco ; interp. : Ana Barbu, voce // Țurcanu, Ianoș. Îmi place viața [Înregistrare audio] : Cîntece pe textele lui Ianoș Țurcanu. – Ch. : Music Master, s.a. – Piesa 15. – [3'17"].
Barbu, Ana. În taina nopții / muz. : Alexandru Vdovicenco ; text : Ianoș Țurcanu ; interp. : Ana Barbu, voce // Noi cîntăm iubirea [Înregistrarea audio]. – Chișinău : S.n, S.a. – Vol. 2. – Piesa 4. – [3'55"].

Cântece din repertoriul Anei Barbu - Linkuri utile

Ah ce noapte - https://www.youtube.com/watch?v=Cp7-gDVxZoo
Amintirile mă poartă - https://www.youtube.com/watch?v=6nUJjNPbCj4
Azi e hram in sat la mine - https://www.youtube.com/watch?v=6ysHyDCpiH0
Dragoste imi esti pe plac - https://www.youtube.com/watch?v=shG2AVbjIk8
M-o făcut mămuca-n zori - https://www.youtube.com/watch?v=HPcy7rHZJRs
Pe cine am strans in brate - https://www.youtube.com/watch?v=Gq6rgSCsEoo
Sînt fată de măritat - https://www.youtube.com/watch?v=RVYGOIWG5Mw
Zi pe strună, lăutare -

17 martie 2015

MUZICA ACASA LA NOROC TV

Muzica la ea acasă, este genericul săptămânii, prin intermediul blogului Serviciului Audiovideoteca vor fi promovate platforme online de promovare a muzicii populare. În această postare va fi prezentată o listă de melodii interpretate de Sergiu Tiron, selectate de pe adresa: noroctv.









11 februarie 2015

INSTITUŢII CU PROFIL DE MUZICĂ

Filarmonica Naţională a Republicii Moldova "Serghei Lunchevici"

Filarmonica Naţională este centrul artei interpretative muzicale ale Moldovei. Fondarea ei a fost dictată de necesitatea artistică, fiind o consecinţă firească a evoluţiei îndelungate a concepţiilor estetice ale poporului. 
Moldoveanul îşi are o veche faimă de spirit muzical. Muzica Moldovei seduce prin emotivitatea şi bogăţia ei de conţinut. În ea îşi găsesc expresiile şi lirismul gingaş, şi perseverenţa sugestivă, şi semtimentele dramatice majore, şi veselia impetuoasă şi temperamentul sudic. 
Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul oficial www.filarmonica.md. 
Istoric
Fondată în 1940,  în decursul celor circa 75 ani de activitate Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din Republica Moldova desfăşurând o amplă activitate în diverse direcţii: muzica academică, populară, muzica uşoară şi jazz. La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea cele mai reprezentative colective, printre care se numără ansamblurile „Joc”,  „Fluieraş”, „Lăutarii”,  personalităţi notorii ale culturii muzicale moldoveneşti, aşa ca Timofei Gurtovoi, Veronica Garștea, Boris Miliutin, Dumitru Goia, Ghita Strahilevici, Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Victor Copacinschi, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu, Zinaida Julea. Nume legendare ale estradei naţionale, precum orchestra „Noroc”, ansamblul „Plai”, cântăreţii Ion Suruceanu, Iurie Sadovnic, Nadejda Cepraga, Mihai Dolgan, Maria Codreanu şi mulţi alţii, au contribuit la formarea istoricului Filarmonicii.

Serviciul Audiovideoteca vă îndeamnă să lecturaţi informaţii utile despre Filarmonica Naţională "Serghei Lunchevici" din diverse surse: cărţi, ziare, reviste, materiale promoţionale, pagini web, cât şi ascultarea muzicii pe compact disc.