Monografie de Eugen
Mamot
Monografia Pe punte de cântec spre Unire,
semnată de Eugen Mamot, include un şir de articole despre turneele întreprinse de
către domnia sa împreună cu formaţia corală Lia
Ciocârlia de la Palatul Copiilor din Chişinău (actualmente, Centrul
Republican pentru copii şi tineret Artico)
în România în perioada anilor 1990-2006, cât şi unele deplasări de creaţie ale
compozitorului, realizate în România până în momentul de faţă.
În lucrare sunt inserate 51
articole, repartizate în trei compartimente, respectiv, în primul compartiment
sunt 17 articole, în al doilea – 29 articole, iar cel de-al treilea
compartiment conţine Anexele, unde
sunt prezentate evoluările publice ale formaţiei corale Lia-Ciocârlia în cadrul turneelor, inclusiv, participările la
serviciul liturgic divin, lista repertoriului interpretat de formaţie de-a
lungul timpului, participările la festivaluri şi concursuri naţionale şi
internaţionale, înregistrările audio şi TV, lista publicaţiilor, ieşite de sub
pana maestrului Eugen Mamot şi, desigur, un şir de articole, selectate din
presa românească de pe ambele maluri ale Prutului despre turneele şi apariţiile
publice ale Liei-Ciocârliei şi a lui
Eugen Mamot în România.
Trebuie să menţionez că în paginile
monografiei sunt reflectate, pe larg, cele mai relevante colaborări cu
personalităţi remarcabile, care s-au dezvoltat în timp şi au avut un rol covârşitorîn
procesul deafirmare a coralei chişinăuiene în România. Printre aceşti oameni de
bună credinţă, care au contribuit la lansarea Liei-Ciocârliei în România, în speţă, în Oradea,a fost domnul
Dumitru Demian, o personalitate notorie, care,mulţi ani la rând, a depus efort,
mai rar întâlnit în zilele noastre, ca să găzduiască faimoasa corală şi să
organizeze evenimente artistice cu participarea acesteia în Oradea, dar şi în
unele localităţi din vecinătate. Această prietenie veritabilă, închegată între
familiile Demian şi Mamot, continuă până astăzi.
De asemenea, cu lux de amănunte,
sunt reflectate întâlnirile şi cu alte personalităţi din România, care au
contribuit esenţial lapromovarea imaginiiLiei-Ciocârliei
în România. Printre aceştia îi regăsim pe: Ioan Groza, Nicolae Igna, Jean Lupu
(dirijorul corului de copii Simbol din Bucureşti), preotul Gheorghe Nemeş de la Biserica Albastră din Oradea, preotul
Liviu Pop(plecat în lumea celor drepţi) ş. a., cărora domnul Eugen Mamot le mulţumeşte
cu prisosinţă.
Articole aparte sunt dedicate
turneelor Liei-Ciocârliei întreprinse
la Bucureşti, Iaşi, Fălticeni, Năvodari, la Palatul Cotroceni ş. a. După cum
s-a exprimat maestrul într-un interviu, realizat de subsemnata, „aceste turnee,
trăite împreună cu formaţia corala Lia-Ciocârlia,
şi fiecare întâlnire cu o personalitate din România, a lăsat o impresie vie în
sufletul nostru”.
Unele dintre aceste întâlniri au
fost emblematice şi sunt elucidate, generos, în paginile monografiei. În unul
din pelerinajele la mănăstirile Moldovei şi a Bucovinei, l-au întâlnit pe
Regele Mihai, căruia Lia-Ciocârlia
i-a cântat Imnuri de Slavă, iar dirijorul Eugen Mamot, în semn de aleasă preţuire,
a dirijat cu faţa la rege şi cu spatele la cor. Această întâlnire a rămas în
sufletul tuturor copiilor, pentru că Regele Mihai, s-a apropiat de copii, a dat
mâna, i-a netezit pe umeri şi a vorbit cu ei într-o limbă românească curată.
Alte întâlniri memorabile s-au
produs atunci, când au fost invitaţi la Palatul
Cotroceni de către Emil Constantinescu (Preşedinte al României), la Patriarhia Română de către
Preafericitul Teoctist sau la Biserica
Regală din Paris.
În Anexe, după cum am menţionat
mai sus, sunt expuse mai multe liste cu conţinut diferit. Una dintre ele este
lista prezentărilor publice în timpul turneelor dinRomânia în perioada 1992-2018
(137 de evoluări/recitaluri), susţinute atât de Lia-Ciocârlia, cât şi concertelede autor ale compozitorului Eugen
Mamot.
De asemenea, este prezentată lista
repertoriului corului de performanţă Lia-Ciocârlia,
interpretat în turneele din România sub bagheta dirijorului Eugen Mamot.
Repertoriul este clasificat pe genuri, după cum urmează:
§ Muzică religioasă şi colinde – 45 creaţii;
§ Muzică patriotică şi romanţe – 32 creaţii;
§ Creaţii de compozitori români (de pe ambele maluri ale
Prutului) şi prelucrări folclorice – 44 creaţii;
§ Creaţii de muzică clasică universală – 13 creaţii,
printre care oratoriul Gloria de Antonio Vivaldi (integral,
12 părţi), cantata Stabat mater de Giovanni Battista Pergolesi (integral, 14 părţi)
şi cantata Carmina Burana de Carl Orff (doar 5 părţi).
În continuare, este expusă lista turneelor formaţiei corale Lia-Ciocârlia şi a dirijorului Eugen
Mamot, întreprinse în perioada 1990-2006, inclusiv, în România (56 de turnee).
De asemenea,este prezentată lista înregistrărilor audio şi TV, efectuate în
studiourile Radioteleviziunii Naţionale – 42 la număr, participările la
concursuri corale naţionale şi internaţionale (1990-2006) – 35 de participări şi
lista Culegerilor de cântece, manuale,
monografii şi albume de repertoriu, semnate de Eugen Mamot – 24 la număr.
Monografia Pe punte de cântec spre Unire de Eugen Mamot este o lucrare de
referinţă pentru istoria artei corale din Republica Moldova, pentru cultura
muzicală de pe ambele maluri ale Prutului şi se înscrie, cum nu se poate mai
bine, în contextul evenimentelor legate de marcarea Centenarului Unirii Basarabiei cu Patria-mamă.
Emilia MORARU,
conferenţiar universitar,
doctor în studiul artelor,
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
